Cu două luni înainte de termenul prelungit pentru finalizarea ultimului lot din autostrada Orăștie – Sibiu (cei 22 de km dintre Săliște - Cunța), lucrările s-au oprit în cel mai sensibil punct, cu cele mai ample alunecări.
Nici constructorul, nici CNADNR-ul, nici ministrul Transporturilor nu spun nimic, în timp ce utilajele stau. Lucrările s-au oprit de miercuri după-amiaza. Joi nu mai lucra niciun utilaj în zona imensului debleu de la Aciliu, iar vineri un singur excavator râcâia ceva gropi. În tot acest timp, ministerul dă semne că nu mai sunt bani și – în premieră – decide să folosească banii din garanțiile lucrărilor.
Cel mai sensibil punct al lotului III al autostrăzii Orăștie – Sibiu este porțiunea de câteva sute de metri ce precede viaductul de la Aciliu, pe sensul de mers înspre Sebeș. De miercuri după-amiaza, în imensul debleu săpat între dealurile de aici s-a așternut liniștea. Excavatoarele și camioanele au fost trase pe dreapta și așa au rămas pe tot parcursul zilei de joi. ”Nu știu. Nu știu. Lăsați-mă să vorbesc cu superiorii mei, din Italia”, a spus directorul de șantier din partea Impregilo, Carlo Alberto Scopel. Acesta nu a mai revenit, fiind oricum foarte greu de găsit și la telefon.
Ce am găsit pe șantier
Joi, la prânz, în afara a doi topografi care măsurau o parte a dealului ras de la Aciliu, nimeni nu era în zona respectivă. Nici măcar de pază, la utilaje. În rest, singurul loc în care se mai lucra, dar anemic, este cel situat înainte de nodul de la Apodul de Jos, unde câteva camioane mai cărau ceea ce excavau trei utilaje. Asfalt a mai fost turnat, față de acum trei săptămâni, doar înainte de alunecările de teren ce preced viaductul de la Aciliu, iar cantitatea de lucrări rămase este, în continuare, impresionantă. ”Domnule, noi să terminăm aici, să punem asfalt, că de lucru pe margine mai este”, povestește unul dintre muncitori. Evident, nici el nu știe de ce pe restul șantierului nu se mai lucrează, deși mai erau doar 65 de zile până la noul termen asumat oficial.
Liniștea absurdă a autorităților
Din primăvara acestui an, consultantul lucrărilor de pe autostradă nu mai este Consitrans, firmă al cărei contract a fost reziliat de conducerea Companiei de autostrăzi și drumuri naționale din România, pe motiv că ar fi ”fraternizat” cu constructorii. În locul celor de la Consitrans lucrează, acum, Direcția regională Brașov a CNADNR. Cu toate acestea, din partea Companiei vine aceeași ”liniște”. ”Știți care sunt regulile. Trebuie să ne trimiteți solicitare în scris pentru ca să vă putem răspunde”, au anunțat cei de la biroul de presă al CNADNR. Deși o solicitare scrisă pentru a lămuri motivul care a dus la oprirea lucrărilor le-a fost trimisă. Niciun răspuns nu a fost formulat până la închiderea ediției. Sibian de origine, directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a fost imposibil de găsit, refuzând să răspundă și la telefon. A făcut, totuși, acest lucru ministrul Transporturilor, Ioan Rus. ”Nu știu despre ce vorbești și nici nu pot vorbi acum. Sănătate”, a declarat Rus, după ce i s-a expus pe scurt situația singurei porțiuni de autostradă în lucru din România, porțiune care, cel puțin teoretic, ar mai putea fi dată în folosință anul acesta.
Premierul nu prea știa ce vorbește
Culmea, în timp ce pe șantierul dintre Săliște și Cunța (județul Alba) se așternea liniștea în loc de asfalt, premierul României, Victor Viorel Ponta, declara la Sibiu că a discutat cu reprezentanții constructorilor, cu cei din conducerea CNADNR și că totul este în regulă, iar circulația se va deschide pe 15 noiembrie. ”Înainte de a veni la Sibiu am discutat și cu reprezentanții firmei și cu reprezentanții CNADNR și mi-au confirmat faptul că de data aceasta se vor ține de termen și pe 15 noiembrie, cel mai târziu, se va circula neîntrerupt între Sibiu și Deva”, a afirmat premierul Ponta.
Scenariile
În lipsa oricăror informații oficiale, am încercat să aflăm și ceea ce se discută neoficial. Muncitori din zona șantierului vorbeau despre neînțelegeri cu Ocolul silvic privat care administrează pădurea din care o parte trebuie defrișată în zona viaductului de la Aciliu. ”Nici vorbă. Nu avem nimic împotriva lor care să ducă la oprirea lucrărilor”, au declarat oficialii din Săliște, care administrează respectivele suprafețe împădurite. Din zona Companiei, am aflat alte versiuni neoficiale. ”S-ar putea ca cei de la Impregilo să dorească să plece. S-au să încerce să obțină mai mulți bani, altfel pleacă”. Acest scenariu nu a putut fi, deocamdată, verificat, dar merită legat de faptul că, zilele trecute, au venit în România pentru a discuta cu oficialii de la București reprezentanții Salini – Impregilo, din Italia.
Nu mai sunt bani?
Lotul IV al autostrăzii Sibiu – Orăștie a fost dat în folosință în decembrie anul trecut. Lucrările rămase – taluzări, iluminatul de la nodul Sibiu Vest, spațiile de servicii de după Cristian și Centrul de comandă de la Săliște – au fost tărăgănate și nici măcar azi nu sunt gata. Totuși, cantitatea de lucrări rămasă de finalizat este infimă, comparativ cu cele mai bine de 70 de milioane de lei pe care CNADNR le mai are de plătit asocierii de constructori condusă de italienii de la Astaldi.
Faptul că statul se confruntă cu lipsă de bani poate fi dedus și din Instrucțiunea nr. 21, emisă săptămâna trecută de către Autoritatea de management pentru Programul operațional regional sectorial transport din cadrul Ministerului Transporturilor. Potrivit acestui document, pentru a face față cheltuielilor, autorităților le este permis să folosească banii blocați acum în conturile de bună execuție constituite pentru fiecare lucrare. Iar cu banii aceștia să plătească facturile, urmând ca în locul conturilor să fie solicitate scrisori de garanție bancară din partea companiilor de construcții.
”Beneficiarii POS Transport pot înlocui reținerile monetare stabilite de către beneficiari și constituite în conturi bancare deschise pentru beneficiari și închise pentru executanții de lucrări, cu instrumente de garantare emise de instituții bancare sau polițe de asigurare emise de instituții de asigurări care nu sunt în dificultate pe piața asigurărilor. (…) Beneficiarii POS Transport (…) au obligația să urmărească modul de utilizare de către antreprenori a reținerilor și să ia măsuri ca acestea să fie utilizate în scopul și pentru implementarea proiectelor pentru care au fost constituite”, se arată în instrucțiunea amintită. Măsură luată dintr-un motiv clar: ”Întrucât executanții de lucrări se confruntă cu un deficit de flux de numerar necesar executării lucrărilor așa cum rezultă din solicitările acestora și ale beneficiarilor POS Transport”, se arată în Instrucțiunea 21/09.09.2014, semnată de directorul general al AM POST, Ioan Marcel Boloș.
”Oricum, conform legislației, banii din contul de garanție de bună execuție sunt la dispoziția Beneficiarului lucrărilor până la încheierea contractului. Dar de o astfel de măsură nu am auzit niciodată până acum”, a declarat un oficial din CNADNR pentru Turnul Sfatului.
Decizie fără precedent: șantierul închis al autostrăzii Săliște – Cunța a devenit și secret
După ce au oprit lucrările fără ca nicio parte implicată să ofere vreo explicație, constructorii în tandem cu autoritățile au mai luat o decizie: nimeni nu mai are voie să filmeze și fotografieze șantierul oprit, fără aprobare de la CNADNR.
Decizia a fost comunicată paznicilor șantierului începând cu ziua de 11 septembrie, când o echipă a Turnul Sfatului a fost ”amenințată cu chemarea Poliției” dacă nu părăsește ”urgent” șantierul.
”Puteți trimite o astfel de cerere, dar vă spun de pe acum că nu cred că o să primiți o astfel de hârtie”, au declarat, neoficial, reprezentanții Companiei. Prin urmare, presa sau membrii forumurilor on-line care urmăresc evoluția unuia din cele mai importante șantiere publice din județul Sibiu vor trebui să se ferească de paznici, de acum încolo, dacă vor vrea să surprindă modul în care (nu) se lucrează.
Cât privește solicitarea scrisă de a oferi un răspuns asupra motivelor care au stat la baza opririi lucrărilor pe șantierul care trebuia terminat din aprilie 2013, lucrurile mai durează. ”Cererea dumneavoastră a ajuns la noi pe 11 septembrie, este pe circuit pentru a primi un răspuns”, a fost declarația oficială a Biroului de presă al CNADNR. În continuare, reprezentanții constructorului – Impregilo SpA – nu vor să facă nicio declarație. ”Nu știu despre ce este vorba. La revedere”, a închis iarăși telefonul Carlo Alberto Scopel, directorul de șantier al italienilor.
Directorul CNADNR, Narcis Neaga, și ministrul Transporturilor, Ioan Rus, nu au putut fi contactați telefonic.
CNADNR insistă: pe autostrada Săliște – Cunța se lucrează, nu sunt probleme cu banii
În chiar ziua în care se împlinește o săptămână de când Impregilo a oprit lucrările în zona imensului debleu de la Aciliu, cel mai sensibil punct al șantierului autostrăzii ce trebuia deschisă de un an și jumătate, CNADNR a emis un comunicat în care anunță că, de fapt, se lucrează.
”Lucrările de drum la Autostrada Orăștie – Sibiu sunt în desfășurare. Motivul pentru care o parte din utilaje așteaptă să poată interveni, se referă la faptul că procesul tehnologic nu presupune utilizarea concomitentă a tuturor utilajelor, pe tronsonul de autostradă desfășurându-se deja lucrări de asfaltare”, se arată în comunicatul emis de autoritățile de la București.
Surse din cadrul proiectului de construire a autostrăzii au declarat pentru Turnul Sfatului că lucrările au fost oprite în zona alunecărilor de teren de la Aciliu din cauza unor facturi neachitate, cu scadența în primăvara acelui an. Motivul pentru care aceste facturi nu ar fi fost achitate ține de rezilierea contractului consultanților de la Consitrans, care nu au mai semnat situațiile de lucrări pentru respectivele facturi. CNADNR susține că un astfel de scenariu nu este real.
”Ipotezele lansate în mass-media conform cărora motivul unei presupuse opriri a lucrărilor ar fi de natură financiară sunt complet false, întrucât au fost efectuate plăți, iar în perioada imediat următoare vor fi efectuate și alte plăți semnificative în vederea atragerii de fonduri europene. De pildă, în acest moment, se află în verificări, urmând a fi plătit un certificat de lucrări în valoare de 17 milioane RON”, se mai arată în comunicatul Companiei.
Minciunile CNADNR au picioare foarte scurte. O filmare aeriană arată clar că pe autostradă nu se mai lucrează
În chiar ziua în care CNADNR încerca să ascundă mizeria de pe lotul III al autostrăzii Sibiu – Orăștie printr-un comunicat de presă în care dădea asigurări că se lucrează, că sunt bani și că presa scrie după ureche, membrii forumurilor care urmăresc cu atenție evoluția șantierelor din țară au realizat și publicat o filmare aeriană a zonei în discuție.
Din păcate, imaginile redau o realitate mai dezamăgitoare decât cea care putea fi regăsită acum o săptămână, când lucrul a fost oprit, mai întâi, doar în zona debleului de la Aciliu. Din imagini se vede clar că lucrul a fost oprit total, singurele obiecte în mișcare surprinse pe șantier fiind câteva autobasculante. Nici cele trei excavatoare care acum o săptămână mai mișcau ceva pământ înspre nodul rutier de la Apoldu de Jos nu mai erau la lucru.
Pe traseul a ceea ce ar fi trebuit să fie autostradă de un an și jumătate, mai apar câteva utilaje, dar care staționează. ”Comunicatul CNADNR de azi-dimineață este, evident, o minciună cap-coadă. Pe șantier nu se lucrează decât de formă cu circa cinci utilaje, după cum veți putea vedea. Restul utilajelor, deși sunt parcate pe aliniamentul autostrăzii, se poate observa că sunt oprite complet, iar excavatoarele au fost date jos de pe dealuri. Mă gândesc că figura asta au făcut-o ca să arate prezența constructorului pe șantier, în cazul unei filmări aeriene”, este de părere utilizatorul Eurocopter, al forum.peundemerg.ro, cel care a realizat filmarea aeriană în cursul zilei de miercuri.
Tentative ieftine
În ciuda fotografiilor realizate în ultima săptămână, în ciuda imaginilor video realizate și publicate chiar și de Turnul Sfatului sau alte televiziuni, autoritățile de la București încearcă în mod constant să deformeze realitatea. Vinerea trecută, chiar de la Sibiu, premierul României, Victor Viorel Ponta, transmitea că pe șantierul lotului III se lucrează și că totul va fi gata la timp, pe 15 noiembrie. Marți, directorul general CNADNR, Narcis Neaga, spunea că, de fapt, utilajele trase pe dreapta urmează a fi relocate. Miercuri, CNADNR a lansat un comunicat de presă prin care spunea că presa dă informații eronate. Că de fapt se lucrează și că nu sunt probleme cu banii.
Din sursele oficiale, dar care au preferat să își ascundă identitatea din motive tot mai evidente, Turnul Sfatului a aflat că, de fapt, problemele sunt generate de către italienii de la Impregilo SpA. Aceștia nu își pot încasa o parte din facturile emise în primăvară, deoarece consultatul din acea vreme (Consitras) nu ar mai fi apucat să semneze situațiile de lucrări. Contractul celor de la Consitrans a fost reziliat, iar actualii consultanți (Direcția Regională Brașov a CNADNR) refuză semnarea unor situații întocmite pe lucrări executate în afara contractului lor. Practic, prin această oprire a lucrului, Impregilo încearcă să forțeze mâna autorităților. Rămâne de văzut dacă vor să forțeze lucrurile pentru a încasa banii sau pentru a le fi reziliat acest contract care are toate premisele de a fi unul extrem de păgubos pentru respectiva societate.
Autostradă cu defect. Peste 200 de erori în construirea autostrăzii Sibiu-Orăştie
Asfalt subţiat sub limitele minime admise, structuri de beton crăpate, straturi ale autostrăzii aşternute fără respectarea tehnologiilor corespunzătoare sunt doar câteva din cele peste 200 de nereguli privind calitatea lucrărilor efectuate la al treilea lot al autostrăzii Oraştie-Sibiu.
În doar doi ani constructorul celui de-al treilea lot din autostrada Sibiu-Orăştie (22 de kilometri), respectiv asocierea italiană Impregilo-Salini a reuşit performanţa de a i se fi întocmit nu mai puţin de 249 de rapoarte de neconformitate pentru lucrări de proastă calitate, care nu respectă prevederile legale sau care se abat de la tehnologiile de execuţie. Concluzia figurează într-un raport realizat de firma CONSITRANS, consultant al lucrării până în primăvara acestui an şi care a fost înaintat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în luna mai.
Neregulile au fost sesizate în perioada aprilie 2012-mai 2014. Potrivit raportului, 51 dintre aceste neconformităţi, unele grave, nu erau corectate la momentul realizării acestuia. Cea mai veche abatere, neîndreptată, datează din martie 2013 şi a privit refuzul constructorului Impregilo de a informa consultantul CONSITRANS în privinţa materialelor folosite la lucrare.
Aceasta este însă una dintre cele mai mici probleme. Multe nereguli privesc nerespectarea legii calităţii în construcţii, apariţia fisurilor şi crăpăturilor în prefabricate de beton (neregulă sesizată în mai 2014), segregări şi porozităţi în stratul de bază al autostrăzii (aprilie 2014), folosirea materialelor de umplutură necorespunzătoare, crăpături transversale în straturi ale autostrăzii, absenţa planeităţii anumitor zone, inflitrări ale apei în corpul drumului ca urmare a neprotejării găurilor rămase după extracţia carotelor. Impregilo-Salini au aşternut straturi de balast sau mixtură la temperaturi mici, sub limitele admise. Oficialii CONSITRANS, firma care a realizat pentru CNADNR raportul au refuzat să ofere detalii suplimentare invocând clauze de confidenţialitate existente în contractul semnat de companie cu CNADNR.
Surse din cadrul lucrărilor au declarat ziarului România liberă că Impregilo a aşternut inclusiv straturi de mixturi şi asfalt mai subţiri decât se prevedea in proiect pentru a mai câştiga un bănuţ. Măsurători efectuate punctual au arătat că în loc de 4 centimetri (cm) stratul de uzură au fost aşternuţi în unele zone doar 3,2 cm, în loc de 6 cm de binder erau doar 4,8 cm iar în loc de 14 cm de mixtură asfaltică erau doar 12 cm. „Drumul este proiectat să reziste la 15 milioane de treceri. Nerespectarea grosimilor micşorează substanţial acest număr de trecrei” explică un inginer de drumuri care sunt efectele. Surse din cadrul lucrărilor au declarat că Impregilo a fost pus de CNADNR să frezeze pe 5 kilometri stratul de uzură pentru a aşterne altul, de grosime corespunzătoare. Economiile făcute de italieni aduc un profit suplimentar de 400.000 euro pe kilometru. Socotind un preţ de 100 de euro al tonei de material de uzură, o micşorarea totală a grosimii straturilor de 4 centimetri şi o greutate de 25 kilograme a unui strat de un metru pătrat, gros de centimteru, italienii fac o economie de 10 euro la fiecare metru pătrat.
Contactaţi telefonic oficialii firmei Impregilo au refuzat să facă declaraţii afirmând că şefii companiei sunt în şedinţă. Narcis Neaga, director general CNADNR, a refizat la rându-i să explice care mai este calitatea lucrărilor, date fiind numeroasele nereguli reclamate de consultant invocând faptul că nu se află în Bucureşti. Fotografii realiate ieri (vezi foto) arată că pe autostradă nu se întâmplă nimic, că există numeroase zone în care au loc alunecări de teren (ravene) pentru care nu s-au stabilit şi pus în practică soluţii tehnice, în pofida angajamentelor luate de Guvern că austotrada se va deschide circulaţiei la jumătatea lunii noiembrie.
Desi lucrarile de consolidare nu sunt si nu vor fi finalizate anul acesta, pe tronsonul A1 Orastie - Sibiu Lot 3 (Cunta - Saliste) se asfalteaza. Iar ultimile declaratii publice sunt clare: tronsonul se va deschide in acest an, chiar in aeste conditii.
In cadrul dezbaterii publice pe tema Master Planului de Transport am ridicat problema debleului Aciliu si a riscului evident de alunecare peste autostrada in aceasta zona. Si am amintit de scenariul similar de la Litochovice din Cehia din 2013. Insa directorul CNADNR ne-a dat asigurari ca solutia tehnica de stabilizare a dealului Aciliu a luat in calcul "potopul". Fiecare este liber sa consulte fotoreportajele noastre si sa decida singur. Raspunsul nostru a fost doar: "Doamne ajuta, domnnule Neaga!".
Autostrada Săliște și Cunța: deschisă. Cu restricții, un premier în trecere și senzori pentru alunecări de teren
După o noapte în care muncitorii de la Impregilo SpA au mai lucrat la marcaje, parapete și gardul de protecție al lotului III al autostrăzii Sibiu – Orăștie, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a venit în inspecție și a ”decis” în fața camerelor: să se deschidă traficul.
De permis, mașinilor le-a fost permis să intre pe cei 22,11 km ai respectivei autostrăzi în jurul orei 15:30, după ce a mai fost gonit un câine care bântuia la capătul viaductului de la Aciliu, asemenea unui cioban care – doi kilometri mai încolo - s-a apropiat de asfalt cu tot cu turma lui de mioare, profitând de o porțiune lipsă de gard.
Limită de viteză, 80 de km la oră
Pe cele câteva sute de metri de autostradă străjuite de ”dealul tăiat în două” înainte de viaductul de la Aciliu, circulația a fost deschisă de la bun început cu restricții de viteză. Pe ambele sensuri de mers, în această zonă, a fost impusă o limită de viteză, temporară, de 80 de km pe oră. Mai departe, pe viaductul lung de un kilometru, viteza maximă permisă este de 100 de km pe oră.
”Atâta timp cât alunecările de teren nu afectează siguranța circulației, nu avem nicio altă problemă. Dar nu face niciun sens, cred, să nu dăm drumul la circulație atâta timp cât se poate lucra fără ca traficul să fie afectat. Și nu va fi, au fost făcute drumuri tehnologice laterale, se va lucra în afara coridorului autostrăzii”, a declarat ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
Senzori de mișcare pentru alunecările de teren
Zona debleului de la Aciliu este – alături de zona kilometrului 60 al lotului de autostradă – locul în care șoferii vor vedea mult timp de acum încolo mașini la lucru. Aici terenul nu este stabilizat, iar soluțiile care să fie implementate nu sunt încă stabilite. Directorul CNADNR, Narcis Neaga, i-a povestit ministrului, înaintea deschiderii traficului, faptul că asupra versanților dealului tăiat la Aciliu urmează să fie efectuată o nouă expertiză. Aceasta ar urma să ofere soluția definitivă pentru consolidarea dealului de o parte și de alta a autostrăzii. Nu este exclus ca pentru soluția finală să fie alocați bani suplimentari, pentru un contract separat, a cărui atribuire și implementare să fie executată separat. Până atunci, a arătat însă Neaga, pe cele două maluri de pământ dinaintea viaductului de la Aciliu vor fi montați senzori de mișcare. ”Nu vor veni peste… e deja a treia iarnă și profesorii universitari cu care am stat de vorbă mi-au zis că nu, nu vine la vale, dealul este deja stabilizat, pe structura canalului Dunăre – Marea Neagră. Mai vin bucăți, dar nu vine tot… teoretic se poate, dar practic nu se poate așa ceva. Vom lua măsuri: în permanență va fi un utilaj aici, în caz că începe să alunece, pentru evacuare. Monitorizarea va fi realizată 24 din 24 de ore, prin camere video, prin senzori, astfel încât să nu avem niciun fel de surpriză pentru trafic. Așa am stabilit aseară, așa va fi. Asta fiind o zonă periculoasă, monitorizarea va fi 24 din 24 de ore. Practic, eliminăm orice risc. Traficul nu va fi influențat sub nicio formă”, a garantat Neaga în fața ministrului Rus. Ministrul a declarat că orice fel de alunecare de teren va fi remediată pe cheltuiala constructorului.
Premierul nu a mai oprit să taie panglica
”Vine sau nu vine?”, a fost întrebarea referitoare la premierul și candidatul Victor Ponta la care nimeni nu a avut niciun răspuns până în jurul orei 13:00, a zilei de vineri. Deja ministrul Transporturilor dăduse două ture pe lotul de autostradă și se pregătea să plece mai departe, înspre Sebeș, unde urmau a fi semnate contractele de execuție pentru loturile 1 și 2 (din patru) ale autostrăzii Sebeș – Turda. ”Vine”, s-a auzit în stația unuia dintre polițiști și toată atmosfera a devenit mai agitată. Panglica era pregătită pentru a fi întinsă de-a lungul autostrăzii în zona viaductului, iar dinspre Sibiu, pe autostrada închisă a apărut un autocar al unei companii de transport persoane. Din primul rând, din spatele șoferului, Victor Ponta face cu mâna presei. Autocarul deschide ușa, urcă ministrul Rus și directorul Neaga, ușa se închide și – prin culoarul deschis de polițiști – autocarul pornește spre Sebeș. Panglica rămâne netăiată. Corespondenții TV încep să se enerveze: România TV și Antena3 transmit în direct declarații din autocare referitoare la deschiderea autostrăzii. ”Am făcut o vizită cu domnul prim-ministru pe întreg traseul, i-am explicat și dumnealui întreaga situație, faptul că autostrada poate fi deschisă și – în consecință – am să rog CNADNR-ul și Poliția să ia toate măsurile necesare pentru deschiderea traficului”, a declarat ministrul Rus jumătate de oră mai târziu, după ce s-a întors cu o altă mașină decât autocarul cu care a plecat alături de premier.
Cifre și date: milioane de metri cubi de excavații
Prin deschiderea traficului pe lotul III, cel dintre Săliște și Cunța, este funcțională o porțiune de autostradă lungă de 132 de km, între Sibiu (inclusiv centura) și Deva. Pentru acest lot III, la care italienii de la Impregilo SpA au început lucru în vara lui 2011, au fost construite un viaduct lung de 1,01 km (și 74 de metri înălțime în punctul maxim), patru poduri, un pasaj, un pasaj CF, 19 podețe casetate și 29 de podețe metalice. Potrivit datelor furnizate de constructor, au fost realizate excavații în cantitate de peste 6,86 milioane de metri cubi, au fost aduse umpluturi de peste 3,1 milioane de metri cubi și au fost așternute 270.000 de tone de asfalt. Pentru același lot III au fost folosiți alți 112.600 de mc de balast stabilizat, 176.800 de mc de fundație de balast și 126.500 de mc de beton.
Lucrări până în vara anului viitor
Muncitorii de la Impregilo SpA mai au mult de lucru, chiar dacă traficul a fost deschis. Conducerea executivă a șantierului este optimistă și speră ca până în vara anului viitor să termine. Asta în condițiile în care cantitățile de excavat pentru oprirea alunecărilor de teren încă sunt mari, iar pentru lucrări de anvergură încă nu a fost emisă autorizația de construire.
In sfarsit suntem legati cu un fir de ata de restul lumii civilizate... Greu, foarte greu...
Autostrada Nădlac-Arad s-a unit cu cea din Ungaria. Mai exact a fost turnat stratul de uzură pe unul dintre segmente şi a fost marcat momentul unirii celor două autostrăzi. De asemeena, constructorii promit că şi lotul al doilea al autostrăzii Nădlac-Arad, respectiv bucata Pecica-Arad, va fi finalizată în luna iulie. În prezent se lucrează la birourile punctului vamal şi la gheretele de control. Constructorii mai spun că au fost finalizate lucrările la parcarea în care pot staţiona peste 100 de vehicule de mare tonaj.
„Suntem în grafic cu lucrările. Dar asta nu garantează faptul că autostrada va fi dată circulaţiei. Pentru că mai există câteva aspecte şi acorduri interguvernamentale care trebuie stabilite de comun acord de cele două părţi, respectiv statul român şi cel maghiar”, au declarat reprezentanţii constructorilor. Recepţia celor două lucrări (loturile 1 şi 2) ale autostrăzii Nădlac-Arad nu a mai fost programată.
Construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 kilometri. Primul a fost adjudecat de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul al doilea a revenit Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro. Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuţie fiind de un an şi jumătate. CNADNR a reziliat la finele anului 2012 contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, şi a atribuit, în decembrie 2013, asocierii italo-germane Astaldi-Max Boegl, un contract de 308 milioane de lei (69 de milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea acestora.
Ne cacaim sa construim cateva cioturi de autostrazi, pe plaiul cu boi, scumpe ca naiba si cu termene de realizare matusalemice. Cand colo, nici macar ce s-a construit nu este de calitate!
Autostrada plutitoare
Remedierea problemelor întâmpinate în zona kilometrului 60 pe autostrada Sibiu-Orăştie necesită demolarea completă a căilor de circulaţie, afirmă inginerii Companiei de Autostrăzi într-un document oficial obţinut de RL.
Deşi a pretins tot timpul că autostrada Sibiu-Orăştie are doar nişte „fisuri superficiale“ în zona kilometrului 60 de pe lotul 3, problemele proiectului sunt grave. Lotul a fost deschis în noiembrie 2014, cu doar două zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale la care a participat şi premierul Victor Ponta.
Un document al companiei, intrat în posesia ziarului „România liberă“, indică faptul că nu este vorba de fisuri de suprafaţă, ci de probleme ce necesită demolarea integrală a lucrărilor. „Cu ajutorul unui excavator având cupa de 1,3 metri cubi s-a constatat că infiltările de apă sunt la o adâncime între 8 şi 10 metri faţă de cota roşie (linia autostrăzii într-un plan vertical – n. red.)“, arată o notă de constatare semnată de angajaţi ai Companiei Naţionale de Drumuri Naţionale şi Autostrăzi din România (CNADNR), respectiv Călinescu Doru, director de calitate, Nicula Dan, inginer al Direcţiei regionale Braşov, şi Mihai Gheorghe, şeful serviciului autostrăzi al aceleaşi direcţii. În toamna anului trecut, mai precis la zece zile după deschiderea electorală a circulaţiei, CNADNR pretindea că este vorba de fisuri superficiale.
Documentul arată şi cauza existenţei apei într-o zonă unde terenul format din argilă ar fi trebuit să fie uscat. „Constructorul a făcut o analiză a modului de lucru atât al drenurilor longitudinale, cât şi a măştilor drenante şi a constatat faptul că drenurile nu lucrează între ele, fiind necesară verificarea şi eventuala rectificare a acestora pentru funcţionalitate longitudinală“, se spune în document.
Dar cum se rezolvă problema? „Este necesară demolarea completă a căilor de circulaţie, atât a căii I, cât şi a căii II“, se recomandă în nota de constatare. În plus, au fost găsite fisuri ale balastului stabilizat care traversează calea I şi avansează şi pe calea II.
Care sunt zonele cu probleme
Crăpăturile profunde apărute la kilometrul 60 nu sunt singurele probleme de calitate sesizate pe lotul 3 al autostrăzii. Dacă şefii CNADNR au pretins tot timpul că ar fi vorba doar de 2-3 zone cu probleme, fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, susţine că ar exista nu mai puţin de 6 – 7 zone în care sunt întâlnite grave probleme de calitate. „CNADNR nici nu are în plan să rezolve toate problemele acestei autostrăzi. Dintre cele 7 arii critice descoperite de experți, reparația se mărginește doar la km 60. Sunt 6 kilometri în care s-au constatat alunecări vizibile, după cum poate vedea oricine care merge pe teren. Ce se va întampla cu celelalte 6 arii, spre exemplu la km 59, unde întreg corpul autostrăzii s-a mișcat spre stânga, sau la km 61, unde încă sunt alunecări sau la km 64, unde se cunoaște faptul că surparea are o adâncime de 10 m, adică inclusiv sub autostradă“, spunea recent Nazare pe Facebook.
O expertiză tehnică realizată de firma Rutexpert, condusă de inginerul Elena Diaconu, profesor universitar de drumuri şi poduri, stabilea responsabilitatea constructorului Impregilo Salini în mai multe probleme apărute. Firma italiană nu ar fi respectat tehnologiile de execuţie şi nici nu ar fi folosit materiale de calitate. „În aceste condiții se consideră că geometria și alcătuirea corpului rambleului și stratului-suport al acestuia nu respectă soluția din proiect (…) Din observațiile vizuale pe probele prelevate materialul granular nu are caracateristicile de balast stabilizat, și nu prezintă legături datorate prizei care trebuia să se producă în cele opt-nouă luni de la punerea în operă“, se arăta în expertiza realizată de ea.
Astfel de concluzii au determinat CNADNR să susţină că vina ar fi în totalitate a constructorului şi că acesta va suporta integral costurile de reparaţii.
În realitate, însă, în disputa cu CNADNR, constructorul Impregilo Salini are argumente puternice pentru a demonstra că nu este vinovat. Mai precis lotul 3 a fost deschis la insistenţele CNADNR, deşi lucrările de consolidare nu erau definitivate. Compania ar fi răspunzătoare de deschiderea traficului, arăta o notă realizată de Inspecţia de Stat în Construcţii. “Controlul din data de 30 martie 2015 a relevat faptul că autostrada a fost dată în funcţiune pe răspunderea exclusivă a CNADNR, fără efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, rămânând de finalizat lucrări precum consolidarea terasamentelor cu micro piloţi sau/şi coloane, şanţuri de colectare-descărcare a apelor pluvială etc“, afirmau inspectorii. Pe baza unor astfel de documente, constructorul Salini Impregilo va putea oricând argumenta că a fost forţat să deschisă traficul şi va putea pretinde plăţi suplimentare pe lucrările de reparaţie efectuate. Deoarece recepţia lucrărilor nu a fost făcută, nu se poate vorbi de lucrări de reparaţie în garanţie, care să fie o obligaţie a constructorului italian.
În ceea ce priveşte divergenţele apărute între Impregilo şi CNADNR, arbitrii CAD (Comisia de Adjudecare a Disputelor) au dat dreptate până în prezent constructorului Impregilo, acesta fiind îndreptăţit la plăţi suplimentare depăşind 20% din valoarea contractului. “Deciziile CAD emise în cadrul Contractului presupun: lucrările suplimentare executate recepţionate conform legii, vor fi plătite până la limita contractualâ de 10% din valoarea de contract acceptată (ceea ce reprezintă suma de 60,47 milioane lei). Pentru valoarea care depăşeste pragul contractual de 10%, CAD a recomandat (...) încheierea unui act adiţional până la pragul de 20%“, a recunoscut chiar CNADNR într-un comunicat de presă recent.
În realitate costurile totale suplimentare şi de reparaţie s-ar cifra, însă nu la 120-130 milioane lei cât este cuprins în deciziile CAD, ci la 180 milioane lei, nefiind clar acum de unde va veni diferenţa.
Ce se întâmplă după 1 ianuarie?
Situaţia din prezent în care Impregilo este plătit din fonduri UE pentru aşa-zise lucrări suplimentare, de fapt lucrări de reparaţie, nu va putea continua după 1 ianuarie 2016. Aceasta din două motive: legea achiziţiilor publice nu permite majorări ale contractului cu peste 20% şi, în plus, România nu va mai putea prezenta spre decontare facturi Comisiei Europene căci programul se încheie la 31 decembrie 2015. Mai mult, există chiar riscul ca România să fie obligată să returneze banii primiţi, dacă recepţia nu va fi făcută până la 31 decembrie 2015. Aceasta deoarece actuala perioadă de programare expiră la finele acestui an, iar Comisia Europeană poate considera că proiectul nu ţi-a atins scopul, autostrada fiind închisă pentru lucrări.
Apare întrebarea cine va suporta zecile, dacă nu sutele de milioane de euro ce vor fi cheltuite în următorii ani cu lucrările de reparaţie ce se vor întinde la infinit dat fiind faptul că problemele acestei autostrăzi nu sunt superficiale, de suprafaţă, ci structurale, legate chiar de terenul pe care este construită?
GREȘELI - Nereguli imputabile Companiei de Autostrăzi
- Obligarea constructorului să deschidă traficul, deşi nu erau încheiate lucrările;
- Lucrări de consolidare efectuate fără autorizaţie de construire;
- Lipsa notificării autorităţilor de mediu pe lucrările de reparaţie;
- Lipsa soluţiilor privind depozitarea pământului excavat.
604,79 milioane lei, fără TVA, este valoarea contractului pentru lotul 3 din Sibiu-Orăştie.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România informează participanții la trafic că astăzi (23.12.2015), începând cu ora 19:00, se va deschide traficul rutier pe tronsonul de Autostradă Timișoara-Lugoj, Lot II, km 54+000 - km 79+625.
Astfel, se asigură o continuitate pe autostradă de la Nădlac până la Traian Vuia, intersecție cu DN68A, pe o lungime de 142 km, fiind incluși și cei 10,5 km din Autostrada Lugoj - Deva, Lot I (nedeschiși traficului în anul 2013).
Lucrările de reconstrucție de pe lotul III, Orăștie – Sibiu, au fost finalizate.
Duminică, 9 octombrie, Comisia de Inspecție Tehnică, împreună cu reprezentanți ai Poliției Rutiere, au inspectat lucrările executate pe sectorul cuprins între km 60+500 – km 60+600. De asemenea au fost vizitate și analizate și celalalte puncte remediate de pe lotul III.
În urma vizualizării și analizării calității lucrarilor care a facut obiectul contractului „Servicii de proiectare constând în întocmirea PT+DDE și Asistență Tehnică pentru zona cuprinsă între km 60+500 și 60+700 și pentru remedierea degradărilor constatate în vederea redeschiderii traficului rutier la obiectul de investiții Autostrada Orăștie – Sibiu Lotul 3”, Comisia a constatat că sunt îndeplinite condițiile necesare deschiderii traficului rutier în deplină siguranță.
Au fost verificate testele efectuate de către CESTRIN cu echipamente specializate privind capacitatea portantă, rugozitatea și planeitatea sectorului de autostradă Cunța – Săliște. La fazele determinante pe timpul execuției lucrărilor de remedire a participat și Inspectoratul de Stat în Construcții, conform legislației în vigoare. Laboratorul propriu al D.R.D.P. Cluj a asigurat asistența tehnică de specialitate pe timpul executării lucrărilor.
Comisia a constatat ca lucrările efectuate corespund din punct de vedere tehnic și calitativ respectând reglementările în vigoare.
De asemenea, având în vedere problemele identificate în execuția acestui lot de către antreprenorul cu care a fost reziliat contractul, Compania a decis expertizarea întregului lot III, Orăștie – Sibiu. În prezent procedura de achiziție a expertizei este în desfășurare.
În consecința, începând cu data de 10.10.2016, la ora 14:00, traficul va fi reluat, fără restricții, cu respectarea Codului Rutier.
Ieri, 21.11.2016, în cadrul CTE-CNAIR, a fost avizat traseul pentru ultimele secţiuni ale autostrazii Sibiu-Piteşti, după cum urmează:
Sectiunea 2 (Boiţa – Racoviţă,de la km 15+000 la km 43+000); Sectiunea 3 (Racoviţă – Văleni,de la km 43+000 la km 72+000).
Astfel, traseul întreg al Autostrăzii Sibiu – Pitești, în lungime de aproximativ 123 km, este:
Secțiunea 1, Sibiu-Boița, de la km 0 la km 15+000, asigura legatura intre DN 7 (Defileul Vaii Oltului) prin continuarea autostrazii existente; Secțiunea 2, Boița-Racoviță de la km 15+000 la km 43+000, leagă localitatea Boița cu localitatea Racoviță; Secțiunea 3, Racoviță-Văleni de la km 43+000 la km 72+000, asigura continuitatea autostrazii prin Valea Baiasului făcând conexiunea dintre Defileul Oltului și Defileul Văii Topologului; Secțiunea 4, Văleni-Curtea de Argeș, de la km 72+000 la km 90+000 traversează Valea Topologului, face conexiunea cu localitatea Curtea de Argeș; Secțiunea 5, Curtea de Argeș – Pitești, de la km 90+000 to km 123+037, leagă localitatea Curtea de Argeș cu orașul Pitești și autostrada existentă prin valea Argeșului; Secțiunea 6, aceasta secțiune constă în reabilitarea a 14 km de Drum Național, respectiv DN 73C fiind drum de legătura între Nodul Rutier Tigveni și Râmnicu Vâlcea, precum și construcția a 2,5 km de drum nou.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere informează că astăzi (06.03.2017), începând cu ora 17:30, se va deschide circulația rutieră pe Autostrada Lugoj – Deva, Lot 2 km 27+620 - km 56+220", Sectoarele A, B, C și Nodul Rutier Margina.
În perioada 28.02.2017 – 02.03.2017, Comisia de Recepție la terminarea lucrărilor a inspectat și a analizat lucrările executate în cadrul acestui proiect. Această Comisie a admis realizarea Recepției, fiind semnat și Procesul Verbal de Recepție la terminarea lucrărilor.
Antreprenor: Asocierea S.C. Salini Impregilo S.p.a. si S.e.c.o.l. – Societa Edile Construzioni e Lavori – Societate pe acţiuni
Valoarea Contractului este de 562.730.583,80 lei fără TVA din care:
- 478.320.996,23 lei Fonduri de Coeziune (85%),
- 84.409.587,57 lei Guvernul României (15%).
Attachments:
Lugoj-Deva lot 2 Margina.jpg [ 142.07 KiB | Viewed 8927 times ]
Lugoj-Deva lot 2 Margina (1).jpg [ 232.54 KiB | Viewed 8930 times ]
Lugoj-Deva lot 2 Margina (2).jpg [ 157.12 KiB | Viewed 8930 times ]
Lugoj-Deva lot 2 Margina (3).jpg [ 89.69 KiB | Viewed 8930 times ]
Lugoj-Deva lot 2 Margina (4).jpg [ 77.47 KiB | Viewed 8930 times ]
Încă 22 de km noi de autostradă au fost deschisi astăzi pe Autostrada 1 (A1), între localitățile
Șoimuș și Ilia din județul Hunedoara după ce comisia de recepție a verificat calitatea lucrărilor și a constatat încă de luni, 12.08.2019 că acestea corespund normativelor.
Pentru a deschide circulației cei 22 de km aferenți lotului 4, CNAIR a preluat în baza unui proces verbal de predare – primire cei 800 de m aferenți lotului 3 care fac posibilă circulația între acest sector de autostradă și rețeaua de drumuri naționale existentă.
Precizăm că până la recepționarea lucrărilor de pe lotul 3, CNAIR va asigura desfășurarea circulației în condiții de siguranță pe cei 800 de m preluați. În baza unui plan pentru management al traficului stabilit împreună cu Poliția Rutieră, CNAIR va avea responsabilitatea doar pentru eventualele deteriorări cauzate de traficul rutier (parapete, marcaje sau semnalizări verticale).
Orice altă problemă legată de structura drumului rămâne în continuare în responsabilitatea Antreprenorului.
Lotul 4 al autostrazii Lugoj- Deva este parte integrantă a coridorului 4 Pan european ( Rin- Dunăre) , iar pe traseul acestuia se află Dealul Soimuș unde a fost pusă în operă una dintre cele mai spectaculoase lucrări de infrastructură din România.
Pe sectorul Sibiu- Nădlac al A1 accesul se va face pe la Nodurile Ilia și Margina, iar intre cele două localități, circulația se va desfășura pe rețeaua de drumuri naționale existentă.
Antreprenorul acestui contract în valoare de peste 419 mil. lei fără TVA este Asocierea S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – S.C. SPEDITION UMB S.R.L.
Precizăm că pentru Lotul 3 al autostrăzii Lugoj – Deva, Consultantul nu a recomandat începerea recepției luni, 12.08.2019, deoarece nu au fost îndeplinite condițiile tehnice pentru demararea acestei proceduri. La acest moment, Antreprenorul Asocierea S.C. Teloxim Con S.R.L. - COMSA S.A. - Aldesa Construcciones S.A. - Arcadis Eurometudes S.A. lucrează pentru remedierea problemelor.
După deschiderea circulației pe cei 22 km noi, rețeaua de autostrăzi din România măsoară 829 de km.
Astăzi, 23.12.2019, s-a deschis circulația pe Lotul 3 Lugoj – Deva, între Ilia și Holdea cu restricții de viteză și tonaj.
Având în vedere necesitatea deschiderii traficului pe Autostrada Lugoj - Deva Lot 3, Km 56+220 - Km 77+361, C.N.A.I.R. S.A. a întreprins demersurile necesare pentru evaluarea/expertizarea tehnică a calității lucrărilor executate precum și a lucrărilor rămase de executat în cadrul Contractului nr.92/69652/21.10.2013, după cum urmează:
In raportul final al expertizei tehnice a lucrărilor de drum proiectate şi executate în cadrul contractului Proiectare şi Execuţie Autostrada Lugoj ÷ Deva, Lot 3 km 56+220 ÷ km 77+361 au fost concluzionate restricții pentru circulația pe cei 21,1 kilometri de autostradă:
-Circulația autovehiculelor cu masa până la 7,5 tone; -Viteza maximă de până la 80 km/h; -Viteza maximă de 50 de km/h, când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheață, mâzgă sau circulația pe durata ploilor torențiale; -Viteza maximă de 60 de km/h pe zona podului peste râul Mureș (rampe şi pod principal, intre km 68+500 şi km 69+500), pe zona podurilor de pe autostrada de la nodul Ilia (poduri şi rampe intre km 76+100 şi km 77+000), respectiv pe zona podului de pe autostrada de la nodul Dobra (pod principal şi rampe intre km 67+000 şi km 67+500); -Semnalizarea corespunzătoare a sectorului de drum, inclusiv a pericolului prezentei animalelor.
În prezent, pe Sibiu – Nădlac se circulă pe aproximativ 330 de km, cu excepția celor 13 km de pe Lugoj – Deva 2, pe zona ecoductelor.
După deschiderea circulației pe cei 21,1 kilometri noi ai Lotului 3 Lugoj -Deva, rețeaua de autostrăzi și drum național în regim de autostradă din România măsoară 857,5 de km.
Attachments:
80134094_2415180548742010_2939665244483485696_o.jpg [ 271.24 KiB | Viewed 688 times ]
Users browsing this forum: No registered users and 2 guests
You cannot post new topics in this forum You cannot reply to topics in this forum You cannot edit your posts in this forum You cannot delete your posts in this forum You cannot post attachments in this forum
Login
Register
FAQ
Search
