Vazand aceste imagini, nu am putut sesiza diferente de calitate intre aceasta retea din Ungaria, la numai cativa kilometri de noi, si retelele din Elvetia, de exemplu. Probabil ca exista diferente, pe care le stiu cunoscatorii, dar in orice caz sunt minime. Este reconfortant sa vezi ca o lume care a suferit mult, Europa Centrala si de Est, progreseaza totusi rapid, dar este si trist pentru noi ca ne excludem tot mai mult, pe zi ce trece, de la acest curs de normalitate.
Silviu Sintea wrote:
Recunosc, am avut si un sentiment de invidie, vazind acest oras frumos, cu o populatie de cca 163000 locuitori. Cum de un oras apropiat geografic de Romania, ce a trait si el in comunism, sa se dezvolte atit de armonios?
Vazand toate postarile din Szeged, ai impresia - dupa extensia si diversificarea retelei de transport public - ca ar fi vorba de un oras comparabil ca marime cu Bucurestiul, sau macar undeva in jur de 500.000-1.000.000 locuitori... Tramvai, troleibuz, autobuz, trasee numeroase si interconectate cu zona suburbana... A fost pentru mine un soc sa aflu ca are doar 163.000.
In Romania, un oras cu o asemenea populatie abia reuseste sa aiba transport public: vreo cateva trasee locale (spre gara, spre blocuri, spre platforma industriala, spre en-grosuri...); in plus, poate mai are si cateva trasee preorasenesti, care aduc satul la oras si orasul la sat. Nu vreau sa nominalizez localitati de aceasta marime, se stie care sunt, si nu e nicidecum vina localnicilor ca traiesc cu un transport in comun la nivelul de dezvoltare din anii 1940-1950: trasee putine, unele fara numar, vehicule vechi SH, lipsa oricarei preocupari pentru semnalizare, informare si branding, operatori fara baza tehnica, evolutie total arbitrara si imprevizibila a lucrurilor. Transport electric?... Nuuuu... Edilii ne lamuresc ca nu e rentabil si incurca circulatia... De ce numai la noi toate acestea, iar la cativa kilometri mai departe e pe deplin convenabil?
Revenind la ce ne doare, nu poti sa nu constati cu tristete ca macar o parte din orasele noastre, care au avut si au baza economica stabila si traditii de civilizatie,
ar fi putut prezenta o imagine asemanatoare.
Excluzand din comparatii Budapesta, care a fost si este o metropola in adevaratul sens al cuvantului, beneficiind de racordarea sa timpurie la cultura vest-europeana, alte orase din partea estica a Ungariei - precum Szeged sau Debreczen - se prezentau pana la mijlocul secolului XX la un nivel mult mai scazut ca urbanitate decat Timisoara sau Clujul, spre exemplu. O ocazie de a medita ce anume s-a petrecut la noi atat de rau si atat de diferit, incat sa mergem tot mai la vale, in timp ce alti oprimati ai comunismului au avut puterea de a progresa constant, chiar daca intr-un ritm mai scazut decat Occidentul, dar
consecvent - atat in perioada Cortinei de Fier, dar mai ales dupa caderea acesteia.
Dar sa ne "spalam ochii" cu aceste frumoase imagini si sa ne intoarcem reconfortati la realitatea autohtona, care pare a fi o multiplicare la infinit, in toate domeniile, a intelepciunii "iarna nu-i ca vara". In timp ce altii cauta sa-si redescopere afinitati europene, noi mergem cu ochelari de cal spre Asia paupera, daca nu chiar spre Africa (sper ca aceste continente mult placute turistilor de pretutindeni sa nu se simta jignite ca indraznim sa ne comparam cu ele).