TRANSIRA

Transportul public din Romania si din lume. Unicul forum cu informatii corecte, oficiale!
It is currently Tue 16 Jul 2019 22:10

All times are UTC + 3 hours




Post new topic Reply to topic  [ 1711 posts ]  Go to page Previous  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ... 58  Next
Author Message
 Post subject:
PostPosted: Wed 14 Jun 2006 15:38 
O alta amintire: prin 1988 pe linia 34 exista un V3A cu usi de autobuz UDM. Avea nr. 027. Si tin minte ca deasupra fiecarei usi avea placuta cu traseul lui 34. Are cineva vreo poza de-a lui?


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed 14 Jun 2006 15:47 
Ce faza tare! Inseamna ca au fost si in Bucuresti tramvaie cu usi de autobuz DAC?!? Credeam ca numai varianta V2A-Nicolina, de cale ingusta, a avut usi de autobuz! Iata o poza cu usile tramvaiului V2A #356 din Iasi, o bijuterie de tramvai pe care l-am indragit din prima clipa in care l-am vazut dar pe care, in ciuda insistentelor mele de a fi mutat un pic intr-o parte sau alta, nu l-am putut fotografia bine pe partea cu usile din cauza ca era foarte inghesuit in celelalte tramvaie ... :evil: :evil: :evil: :x


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed 14 Jun 2006 16:37 
RobertC wrote:
O alta amintire: prin 1988 pe linia 34 exista un V3A cu usi de autobuz UDM. Avea nr. 027. Si tin minte ca deasupra fiecarei usi avea placuta cu traseul lui 34. Are cineva vreo poza de-a lui?
Mai era si 026. La Iasi, V2A'urile (inclusiv cel nou - 350), aveau usi ca de autobuz, care faceau un zgomot infernal la deschidere si inchidere.
026, din cate imi amintesc, era vopsit in alb, cu partea de jos albastra, iar 027 cu partea de jos verde. A trecut cam mult de atunci si nu imi amintesc detalii. Oricum, zgomotul usilor era mai mic decat al celor de la V2A'urile de la Iasi.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed 14 Jun 2006 17:04 
027 era sigur in culoarea ITB rosu cu crem.
Vatmanul lui statea ca si mine pe Sevastopol si tin minte ca mai faceam ture cu el. Dar, deh, pe vremea aia nu aveam nici macar un jaf de aparat foto.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Mon 26 Jun 2006 06:49 
Imi pare foarte rau ca trebuie sa spun ca dupa ce am vazut posele de mai sus si dupa ce am citit toate comentariile legate de amintirile evolutiei (mai degraba involutiei) transportului in comun Bucurestean care nu au facut altceva dacat sa ma readuca la realitate, sunt foarte dezamagit de schimbarile facute. Si totul ar fi fost destul de acceptabil pana la marea transformare a anilor '80. Nici un oras european mic sau mare, fie el capitala sau nu, nu a desfiintat, ciopartit si duplicat atatea linii de transport in comun. Pana si astazi sunt orase cu tramvaie care au fost lasate sa circule prin centrul orasului si pana pe cea mai mica straduta daca se cere. Pot sa spun ca pana prin 1981-1982 fie cu EP, V09 sau V56, circulatia tramvaielor in Bucuresti era aproape ideala. Pacat ca generatiile care vor urma nu vor sti niciodata ce inseamna un transport in comun eficient ci vor cunoaste unul haotic si instabil.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 27 Jun 2006 09:31 
Jurnalul National,

Trasee - Tramvaiul asasin

11 Iunie 2006



"Primele linii cu cai au fost infiintate in 1871 de o societate belgiana. Prima linie de tramvai electric a fost distanta Cotroceni – Bdul Pake Protopopescu, asezata pe noul bulevard.
O mica anecdota: pe primele vagoane de tramvai electric se pusese din eroare firma «Boul Pake», ceea ce a starnit o ilaritate generala, urmata de indignare, deoarece primarul Pake Protopopescu, care a deschis bulevardul cel nou si cu care se falfaiau bucurestenii, era foarte iubit. Bineinteles ca greseala a fost repede reparata, inlocuindu-se firmele.

Al doilea traseu electric a fost tramvaiul circular Obor-Obor, care a starnit mari proteste, deoarece trecea prin strazi stramte. I s-a zis: «Tramvaiul asasin»! Pe vremuri s-a scris si o revista, care s-a jucat pe scena Teatrului National. Pe scena era un vagon de tramvai electric. Cateva cifre: In 1913 tramvaiul a transportat 13.803.720 calatori. In 1930, 133.234.200. Deci numarul celor care calatoresc cu tramvaiul s-a inzecit. In 1913 vagoanele STB au parcurs 2.352.294 kilometri. In 1930, 33.877.354. Deci numarul de kilometri parcursi este de 15 ori mai mare, socotit pe aceasta perioada de timp. (...) Un mos de 100 de ani, care a vazut pe vremuri Bucurestii in complet intuneric (...). Unchiasul nostru se uita uimit la luminatia feerica a felinarelor si a reclamelor luminoase electrice, care invioreaza noptile bucurestene din anul 1933. El, care umbla odinioara prin noroiu, cu cisme lungi peste genunchi, acum se preumbla pe strazile asfaltate ale orasului nostru. Si poate ca unchiasul nostru va mai apuca zile ca sa strabata cu metroul, prin subsolul Capitalei (...)". (din "Realitatea Ilustrata", 1933)


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed 28 Jun 2006 09:36 
Scotocind printre pozele mele mai vechi am dat de o poza care surprinde lucrarile la accesul de metrou dinspre Gara Basarab. Daca e sa iau de bune "informatiile" de la Properties, poza e de prin '2001. In poza se vede si un Ep utilitar, pe care eu il consider a fi #6085. Odata cu aceste lucrari s-a distrus racordul de acces la Gara Basarab dinspre Dinicu Golescu, care era abia construit, oadata cu reabilitarea b-dului Dinicu Golescu (apropo, isi mai aduce cineva aminte de starea liniei inainte de reparatii? Doamne, era criminala, serpuia si in plan orizontal si in plan vertical, asfalt era doar pe ici pe colo, in rest numai nisip si ceva piatra cubica montata alandala si in multe locuri "sarita" de la locul ei...). Cand au terminat lucrarile la metrou n-au mai refacut acel racord. Nu cumva executantii de lucrari au obligatia de a aduce la starea initiala diversele lucruri si lucrari pe care le distrug?


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Thu 29 Jun 2006 14:00 
ma uitam la traseele din 1973 . Cred ca nici macar pe cele de tramvai , RATB nu ar mai fi in stare sa le administreze si sa le intretina cum trebuie .
Macar o zi de-as mai trai in acel an .


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Sun 02 Jul 2006 23:10 
Liniile de tramvai de la 1 la 12 in anul 1969:

Am o intrebare: prin 1969, 14 cand mergea inspre Ciurel, de la Podul Grozavesti la Podul Ciurel o lua pe partea cu caminele sau pe partea cu Semanatoarea?


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Mon 03 Jul 2006 16:16 
Offline
User avatar

Joined: Sun 23 Oct 2005 15:00
Posts: 51
Location: Bucuresti, statia Petre Ispirescu
Circula pe ambele parti, daca este sa ne luam dupa harta din 1969. O sa ma mai informez si o sa-ti raspund exact.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Mon 03 Jul 2006 20:20 
Offline

Joined: Mon 03 Jul 2006 12:39
Posts: 657
Location: Bucuresti, Militari
la podul ciurel tramvaiele au circulat pe ambele parti ale dambovitei - mai intai liniile 7 si 14 (in 1962), dupa acea liniile 9 si 14, dupa 1964. capatul de la stavilarul ciurel s-a desfiintat odata cu inceperea lucrarilor la metrou, dupa anuol 1975.
la podul grozavesti s-a adoptat solutia devierii tramvaielor pe perioada lucrarilor la statia de metrou grozavest prin str ec. cezarescu si inca o strada al carui nume nu il stiu acum, dupa care se traversa dambovita pe un pod improvizat. mult timp dupa terminarea santierului se vedeau urmele liniei provizorii cum faceau la stanga pe economu cezarescu, pe langa alimentara acum parasita, prin spatele cladirilor noi construite acum.
tot asa,, cam prin fata caminelor p13 si a institutului de mediu mai dainuia pana la mijlocul anilor 80 scheletul ruginit al unui refugiu de tramvai. in aceasi perioada - 1976-1979 - se scoate tramvaiuul de pe malul drept pana la piata unirii, circulatia urman a se face pe malul stang, asa cum a mai fost in perioada razboaielor, cale dubla de la piata unirii la podul izvor si cale impla de la podul izvor pana la grozavesti, linie folosita de tramvaielele 13, 14 si 30. odata cu incepeprea lucrartilor de amenajare a albiei dambovitei, coroborate cu luvrarile la centrul civic, tramvaiele au parasit defiunitiv cheiul dambovitei si, in final, centrul orasului.
tramvaiul pe splai a ramas numai in amintiri si in fotografii.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Mon 03 Jul 2006 20:29 
Offline

Joined: Mon 03 Jul 2006 12:39
Posts: 657
Location: Bucuresti, Militari
whitewolfcata wrote:
Apropo de amintiri:
In zona Uzinei de Apa (?) de la Cotroceni mai a supravietuit pana astazi un stalp metalic bizar care ma intriga mereu ori de cate ori treceam pe langa el. Ieri am ajuns in zona (poze la 139) si i-am facut poze si stalpului in cauza. Eu il "suspectez" ca este o ultima ramasita de la prima linie de tramvai electric din Bucuresti, Obor - Cotroceni, fiind stalpul central al buclei de intoacere de acolo. Voi ce parere aveti?


Ai perfecta dreptate. zona respectiva a fost capatul liniei de tramvai 28 - cf. unei harti din anii 40 - care facea legatura cu Pantelimonul. Stalpul a servit la sustinerea pe rand a retelei de contact a tramvaielor, si apoi a troleibuzelor - 81. In anii 66-70 a fost capat de autobuz.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Mon 03 Jul 2006 20:40 
Eu ma refeream la urmatorul fapt: 14, intre Podul Grozavesti si Podul Ciurel cum circula? O lua de la Grozavesti spre Ciurel pe partea cu caminele studentesti, apoi traveresa Podul Ciurel si se intorcea pe partea cu Semanatoarea, ori o lua pe partea cu Semanatoarea, traversa Podul Ciurel si se intorcea pe partea cu caminele studentesti?
Pentru anul 1954 am facut o greseala: la P-ta 28 Martie (Unirii), tramvaiele o luau pe Str. Halelor, nu pe Str. 30 Decembrie (si aici am facut o greseala cand am zis Str. 30 Decembrie (2), deoarece cea denumita de mine asa era o continuare a Str. 30 Decembrie - azi Franceza - ce trece pe la Hanul lui Manuc); autobuzele o luau pe 30 Decembrie.
In trecut, vagoanele vechi (ante V54) de mica capacitate de de clasa a 2-a aveau usile manuale; de accea pe Bd. 6 Martie (Regina Elisabeta), bulevradul cinematografelor s-au intamplat accidente (chiar mortale), deoarece, unii, care erau clienti ai cinematografelor se suiau sau coborau din mers (tramvaiele nu mergeau cu mai mult de 20 km/h pe atunci) - o alta "contributie" la aceste accidente o aducea fluxul mare de oameni ce ieseau de la cinematrografe.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 04 Jul 2006 13:54 
Offline

Joined: Mon 03 Jul 2006 12:39
Posts: 657
Location: Bucuresti, Militari
De la Grozavesti spre Ciurel tramvaiele se duceau pe partea cu caminele studentesti, treceau pe stavilar si se iintorceau spre oras pe la Semanatoarea. Dupa scoaterea de la Ciurel, odata cu inceperea metroului, 14 facea la dreapta pe sos Grozavesti spre Gara de Nord, cu intoarcere prin Dinicu Golescu, Schitu Magureanu, pod Izvor (malul stang).
In legatura cu accidentele de pe Regina Elisabeta, trebuie amintit si accidentul lui Nicolae Labis, calcat de tramvai in 1956.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 04 Jul 2006 20:32 
Nicolae Labis a murit in zona Sf. Gheorge; a alunecat pe scara tramvaiului si a nimerit sub una din roti :cry:


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Fri 07 Jul 2006 11:38 
Offline

Joined: Mon 03 Jul 2006 12:39
Posts: 657
Location: Bucuresti, Militari
ia uite ce se spune despre tramvaiul cu cai pe la 1910:

"...Tramvaiul cu cai trecea pe Dorobanti, apucand-o pe Dionisie spre a iesi in strada Coltei catre Sfantul Gheorghe. Se oprea la simplul semn al cetateanului. Cocoanele il opreau cu umbreluta de soare. Bietii cai abia porniti, trebuiau sa franeze doar dupa cativa pasi spre a se opinti din nou. Nu mai vorbesc de pantele depe strazile Luterana, Campineanu, Brezoianu, de la Teatrul National si Socec, unde se inhamau cai inaintasi, in tirnp ce cetatenii coborati depe scarile tramvaiului impingeau din rasputeri vagonul in chiuiturile si pocnetele de bici ale vizitiului. Cand a aparut primul vagon electric Cotroceni-Obor pe bulevardele Pache, Academiei, Elisabeta, a fost revolta generala. Lumea conservatoare il privea cu neincredere. Prefera tramcarele lui Toma Blandu ce-ti intorceau matele pe dos de zdruncinatura;, neavand cauciucuri. Caii societatii de tramvvaie erau cei mai bine intretinuti, grasi ca niste pepeni. Grajdurile isi aveau sediul pe Aleea Blank, cam in spatele Palatului Sturza, fostul minister de Externe. Ne duceam si noi cand vizitiii ieseau cu caii sa-i scalde la garla, in lacul Floreasca. Ii calaream in apa, dezbracati la piele. Asa se facea baie la mahala. Cei mai decenti barbati ramaneau in izmene lungi legate pe glezna cu siret, iar suratele intrau in apa cu camasa de noapte. Odata, in lipsa cailor am incalecat niste berbeci. Ne-am inapoiat acasa plini de raie si capuse. ..."

Fragmentul face parte din evocarile unui anume J.N.Manzatti (aparut in Revista Scriitorilor Romani an XV, 1972 - Basarabia) care-si deapana aminitirile din Bucurestii copilasriei sale - 1909-1910. Mai multe cititi la htp://www.miscarea.com , pe pagina principala, al treilea rand de casete, prima caseta din rand, primul titlu "Bucurestii copilariei" O desccriere destul de plastica a unui Bucuresti vazut prin ochii unui copil, la 1910... Memories forever


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Fri 07 Jul 2006 20:16 
Offline
User avatar

Joined: Sun 23 Oct 2005 15:00
Posts: 51
Location: Bucuresti, statia Petre Ispirescu
Se pomenea undeva pe forum ca ar fi alternat in mai multe randuri linia de tramvai de pe Str Izvor de la Puisor pana la Podul Izvor cu cea de pe 13 Septembrie si Uranus. Ultima schimbare a avut loc in 1982 cand linia de pe Uranus a fost abandonata definitiv si mutata pe Izvor.
Cand au avut loc insa celalalte schimbari?


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Sat 08 Jul 2006 14:51 
Ziua, 2006-07-08

Istoriile comunismului

Bucurestii anilor '60


La inceputul anilor '60 Bucurestiul nu isi schimbase decat in mica masura infatisarea interbelica. In plin centru, de pilda, intre blocuri "vechi", cum li se spunea celor construite inainte de instaurarea comunismului, la doi pasi de fostul palat al ziarului "Curentul", ajuns pentru scurta vreme redactie a ziarului "Scanteia" iar apoi sediu al Securitatii, exista o curte informa si vasta cu casute acoperite cu carton gudronat in care florile cresteau laolalta cu iarba, cu otetarii si balariile ca pe un maidan. In dreptul intrarii in aceasta curte, in care pe vremuri functionase si o gradina de vara, se vindeau bors, lapte si blocuri de gheata cu care vara se asigura in racitoarele casnice refrigerarea alimentelor, frigiderele electrice fiind foarte rare.

Parcul Jianu, neschimbat

Desi regimul se lauda intruna cu cartierele nou construite, acestea se reduceau la Floreasca - cateva palcuri de blocuri de doua etaje inspirate de arhitectura sovietica, intocmai ca noua cladire a Operei si Casa Scanteii -, la Grivita si Giulesti, Balta Alba si Drumul Taberei fiind abia la inceputuri. In centrul orasului nu aparusera decat blocurile din jurul Salii Palatului si cele de pe magistrala Nord-Sud, insa de-a lungul celor patru bulevarde consecutive care legau Piata Unirii de Piata Victoriei nu se ivisera nici zece cladiri noi. Nu se schimbase nimic sub aspect edilitar intre perimetrul modern si totodata boieresc dintre Calea Dorobantilor si Bulevardul Aviatorilor, care in interbelic se numise Parcul Jianu. Doar la capatul dinspre Arcul de Triumf al Soselei Kiseleff, zona la fel de opulenta si de silentioasa, langa fostul hotel al Bancii Nationale, se puteau vedea cateva vile recente destinate gazduirii unor delegatii straine.

Cotroceniul, neatins

Neatins ramasese Cotroceniul, cartier interbelic de medici si avocati, cu blocuri scunde si vile coplesite de iedera, ca si, in imediata apropiere, Splaiul Dambovitei, umbrit vara de salcii plangatoare si strabatut in ambele sensuri de tramvaie. Cat despre Calea Victoriei, aceasta primise pe tot parcursul ei lung si sinuos numai doua cladiri noi: un bloc cu portice, catarat pe catalige de beton, cu care incepea acum strada, din fosta Piata a Senatului, si un altul ridicat peste drum de Cercul Militar, avand la parter "Romarta copiilor", pe locul unui edificiu bombardat in timpul ultimului razboi.

Cartierul Uranus, cu monumentul pompierilor, cu biserica din statia de tramvai pastrata in memoria locuitorilor tot ca "Nita Stere", dupa numele unui negustor macedonean care isi avusese pravalia acolo, era discret si linistit, cu strazi in panta, rare in Bucuresti si curti imprejmuind case batranesti ori imobile interbelice - altele si mai vechi - cu parter si etaj. Din rascrucea de la "Nita Stere", Strada Cazarmii cobora abrupt inspre cartierul Antim, distrus si el in anii '80 ai secolului trecut. In acelasi loc se bifurca si linia tramvaiului: una mergea inainte, pe Uranus, spre Antrepozite, Chirigiu, Rahova; cealalta cotea la dreapta, de-a lungul Muzeului Militar, inspre Calea 13 Septembrie, respectiv Soseaua Panduri, unde se aflau depoul de tramvaie si spitalul cu acelasi nume. De acolo, prin Drumul Sarii, strada de "locuinte ieftine", construite inaintea si in timpul ultimului razboi, se putea ajunge la Piata Rahova, in partea de apus a orasului.

Cosari, tocilari, lustragii

Oamenii cu meserii si indeletniciri azi uitate legau de propriul trecut un oras pe strazile caruia trasurile circulasera pana la sfarsitul anilor '50. In afara de cosari, tocilari, vanzatoare de porumb fiert sau copt, de floricele, existau numerosi lustragii, indeosebi in Piata Unirii si la intrarile in Gara de Nord. In incinta cinematografelor, insa fara flasneta interbelica, un barbat sau o femeie intindeau cutia cu "planete" extrase de un papagal ori de-un soricel. "Planeta" costa un leu si era un destin sapirografiat, formulat intr-o limba care nu se schimbase de pe vremea calendarelor "Universul" si-a romanelor lui N.D. Popescu. Emblematic era si "omul cu luneta", prezent seara de seara cu un scaun si cu aparatul lui pe trotuarul din fata Cercului Militar. Unii sustineau ca il stiu dinainte de 1940. Avea o coama romantica, alba ca haina in care era imbracat si ca telescopul sau prin care puteai contempla timp de cateva secunde, contra sumei de 50 de bani, pe Jupiter, Uranus sau Venus.

In 1969, primavara sau la inceputul verii, langa statia de taxiuri de la Universitate a aparut un sir de sapte-opt automobile vechi, dar nu masini din anii '40, care erau inca o prezenta curenta pe strazile Bucurestiului, ci exemplare din 1924-1925, toate decapotabile, unele cu frana de mana fixata pe scara din dreptul portierei soferului. Aveau aparate de taxat, tarife mai mici decat taxiurile obisnuite si erau menite in principiu curiozitatii turistilor straini. Zacusera decenii intregi prin sure, hambare sau pe sub soproane, fiind reconditionate si repuse in circulatie dupa ce fusesera descoperite pe la Turnu Magurele, Corabia sau Braila. Nu depaseau viteza de 30-35 de kilometri pe ora si tocmai in aceasta consta farmecul lor. Faceau pandant tramvaielor Thompson fabricate in anii '30 la Uzina Lemaitre, vopsite in alb si intr-un rosu cald, insa inainte de venirea toamnei au disparut din statia de la Universitate, tot asa de neasteptat cum aparusera.

A murit Maria Tanase

In iunie 1963 a murit Maria Tanase, la 50 de ani neimpliniti, iar trupul sau neinsufletit a fost depus in holul Teatrului de Revista de pe Calea Victoriei. Se zvonise ca va fi dusa la cimitir intr-un car tras de boi. In ziua, foarte calduroasa, a inmormantarii sale, am iesit din blocul in care locuiam in momentul in care cortegiul funerar cotea incet din Calea Victoriei spre universitate. Nici urma de car cu boi.

Sicriul Mariei Tanase era asezat, intre nenumarate coroane de flori, pe platforma unui camion.

Il urma o multime care se ingrosa vazand cu ochii, in care m-am amestecat. Intre Spitalul Coltea si Piata Unirii, de unde m-am intors, multimea devenise atat de mare incat pe Bulevardul 1848 nu mai circula nici un tramvai, autobuz ori troleibuz. La ferestrele locuintelor si ale birourilor se vedeau capetele celor care priveau cortegiul funerar si puhoiul de lume.



Dan CIACHIR

si din comentariile cititorilor

Cartierul Buonaparte

Foarte nostalgic articol. Poate ca ar trebui facute documentare pe CD sau DVD. Le-as cumpara cu placere. Inceputul anilor 60 a adus o liberalizare politica a vietii in Romania. Rusii plecasera in mare parte,
Dej cauta metoda de a se liberaliza de politica ruseasca (cind a facut-o, s-a ales cu un glonte, dar de care nu a murit dar si cu un cancer Indus. cu o evolutie galopanta din care i s-a tras in 65 moartea – ce multa asemanare cu moartea lui Stalin).
Apoi a venit Ceausescu, impus cu cu tarie de Maurer si Chivu, in locul lui Apostol (agent rus-Aaron Gershwin) tocmai pentru a continua ce incepuse Dej. Dovada pozitia lui Ceausescu in 68. Si multe altele,
O mica corectie: Cartierul marginit de; Bd. Ilie pintilie (fost Napoleon Buonaparte), Piata Victoriei, Bd. Aviatorilor (fost Sos. Jianu), Piata De Gaule, Calea Dorobantilor, piata Dorobantilor (Lupoaica ), Calea Dorobantilor, se numea Cartierul Buonaparte, stazile avund nume de capitale, unele find schimabate de mai multe ori: Str. Washington, devine succesiv Haya Lifsitz (scuzati grafia), Rozelor; str. Belgrad, devine Arso Ivanovici.
Erau mai multe Alei : Modrogan, Alexandru, Zoe. Ultima a disparut ca nume; semana cu Zoe Ceausescu.
In era sloganului: Coloane pentru muncitori, se mai facusera cartierul 23August cu stadionul, Infratirea intre Popoare cu cinematograful (Bucurestii Noi).
Se darimase Groapa Floreasca (1960) si se incepuse constructia blocurilor turn si a patinuarului. In locul parcului Cerchez incepuse constructia noii televiziuni 1966, televiziunea functionind intr-un complex de cladiri (fosta fabrica de Glucoza) pe Moliere.
Tramvaiului 5, care intorcea la capatul lui Constantinescu-Banul Antonache-Vladescu (actual Calinescu- fusese reabilitat prin acei ani, dupa ce fusese blamat ca legionar de grupul lui Vitner, Tismaneanu-Tismeniski)), (deservea Automatica-fosta Ford), I s-a lungit linia pe Calea Floreasca, pina la capat, ca sa serveasca noua platforma industriala high-tech: IPA, FEA, apoi ITC, Automatica, ICE, etc.
Tramvaiele circulau pe toate marile bulevarde centrale. Liniile de pe Magheru au fost scoase in doua zile ca sa fac loc inmormintarii lui Dej.
Si cite amintiri adevarate mai sint de povestit! Cine se incumeta la un documentar?


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed 11 Apr 2007 00:45 
Offline

Joined: Mon 03 Jul 2006 12:39
Posts: 657
Location: Bucuresti, Militari
Atunci si acum in Bucuresti.
Piata Operei in 1973 si 33 de ani mai tarziu - apare rondul din fata bisericii si a restaurantului Opera.
Pta Sf. Gheorghe in 1973 - aglomeratie mare si troleibuze pe Bd. 1848; aceeasi zona in 2006, aceeasi aglomeratie, reclame noi, dar fara troleibuze. Statia a ramas, ea fiind punct de oprire pentru autobuze acum (381, 783)


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed 11 Apr 2007 07:58 
In piata Sf. Gheorghe,....s-au mai pastrat doua lucruri...Anume indicatorul statiei de tramvai care e un stalp scund din teava si care are o tabla decupata in forma tipic ITB, si stalpii din fier care sustin reteaua tramvaiului.Aceste detalii fac ca,...nostalgia sa fie mai puternica si amintirile mai placute.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 08 May 2007 19:45 
Inainte sa ajunga pe acolo, expressul Dalli mergea de undeva din centru (posibil piata Romana) pana undeva in Drumul Taberei. Erau niste DAC'uri asemanatoare cu cele din seria 28-37, dar de culoarea mentionata mai sus.
Marele avantaj era ca te urcai intr'un autobuz aproape gol, in timp ce in 368 de abia te puteai urca. E adevarat, aveau bilet propriu.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 08 May 2007 23:46 
Offline

Joined: Tue 18 Oct 2005 13:32
Posts: 7966
Gandul, 16 Dec. 2005

,,Firma Dalli si-a desfiintat una dintre putinele parcari care nu aduceau bani negri

Titus Liviu VULPE | 16 decembrie 2005

Firma Dalli Exim, care detine monopolul parcajelor stradale din Bucuresti, si-a desfiintat ieri una dintre putinele parcari care nu ii aduceau bani negri, amplasata in centrul Capitalei, pe carosabilul din fata Magazinului Unirea.
Firma Dalli Exim, care detine monopolul parcajelor stradale din Bucuresti, si-a desfiintat ieri una dintre putinele parcari care nu ii aduceau bani negri, amplasata in centrul Capitalei, pe carosabilul din fata Magazinului Unirea. Demolarea a fost realizata cu utilajele firmei Euroconstruct si fusese impusa de primarul Adriean Videanu inca din luna august.

Firma Dalli Exim, care detine monopolul fara sa deranjeze Consiliul Concurentei, si-a inceput activitatea in anul 1993, in transportul public urban. Unul dintre primii patroni, Adrian Petrache, a infiintat linii Expres Dalli, cu 5 autobuze si 10 microbuze Rocar, cunoscute drept "liniile Pantera Mov", cu care facea concurenta RATB.

Petrache este cel pe care presedintele Traian Basescu il acuza in anul electoral 2004 ca, impreuna cu Alexandru Bitner si Dan Besciu, formeaza "grupul de tip mafiot Baneasa, de distrugerea caruia se va ocupa chiar seful statului". Besciu si Bitner sunt actionari la firma de drumuri Euroconstruct si la restaurantul prezidential "Golden Blitz". Din anul 1995, activitatea firmei s-a transformat in afacerea parcarilor. Dalli a preluat de la municipalitate gestionarea parcajelor, pentru plata a 55,5 la suta din totalul de incasari, ceea ce reprezenta totodata si redeventa (adica un fel de taxa de concesiune) catre CGMB. Doar ca nimeni nu putea verifica atunci (ca si acum) cate bilete volante imprastia in Bucuresti, in mod real, firma concesionara. Dalli are acum peste 2.500 locuri de parcare situate in 97 puncte ultracentrale ale orasului, dar numai pe patru dintre amplasamente a realizat, in zece ani, acces controlat prin instalatii cu bariere si gestionate cu cartele magnetice de inregistrare.

Pe restul de 97 amplasamente, accesul este necontrolat si spatiul este gestionat prin tichete de unica folosinta, care nu tin loc de chitanta fiscala. Cu toate acestea, la inceputul acestui an, primarul interimar Razvan Murgeanu a prelungit contractul cu firma evazionista. Actualul primar general, Adriean Videanu, a declarat insa ca anul viitor va actiona ferm pentru fluidizarea circulatiei si, acolo unde parcarile incurca traficul, ele vor fi eliminate, cu conditia crearii unor alternative de parcare. "La Unirea exista deja o parcare supraterana si ea trebuie folosita in sprijinul descongestionarii traficului", ne-a declarat Videanu. Urmeaza apoi ca trotuarele aflate langa carosabil, pe Bd. Unirii, sa fie transformate in parcaje publice.

liviu.vulpe@gandul.info "

Se face o mic? referire si la autobuze, fraza pe care am subliniat-o.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed 09 May 2007 03:26 
Offline

Joined: Tue 18 Oct 2005 13:32
Posts: 7966
Cate ceva despre linia 4:
La 9 Nov 2005, Dr2005 wrote:
O mica istorie a 4-ului de acum:
In urma cu cativa ani (parca prin 2000), s-a desfiintat linia 18.
La putin timp dupa aceea (odata cu terminarea lucrarilor pe Str. Zetarilor), s-a infiintat linia 4, care avea acelasi traseu cu raposatul 18, si anume: P-ta. Rahova, Cal. Rahovei, Sos. Progresului, Str. Dr. C-tin Istrate, Sos. Viilor, P-ta. Eroii Revolutiei, Sos. Giurgiului, Str. Anghel Alexandru, Str. Zetarilor, P-ta. Zetarilor.
A functionat asa pana in 2003, cand au inceput lucrarile de modernizare a liniei 32, ceea ce a facut ca bucla de la P-ta. Rahova sa fie desfiintata, iar linia de pe Cal. Rahovei sa intre si ea in reparatii. Asa ca a fost montat un macaz tip ,,S" la intersectia Ferentarilor/Rahovei, pe 4 fiind folosite tramvaie bidirectionale, domiciliate, pe atunci, la Dep. Giurgiului. Traseul lui 4 devenind: Intersectia Rahovei/Ferentarilor, Cal. Ferentarilor, Prel. Ferentarilor, P-ta. Zetarilor.
Dupa ce s-a dat in folosinta o portiune din Cal. Rahovei ce a permis reintroducerea tramvaiului 8 pe Cal. Ferentari, linia 4 si-a modificat din nou traseul astfel: P-ta. Zetarilor, Str. Zetarilor, Str. Anghel Alexandru, Sos. Giurgiului, Sura Mare.
Nu a trecut mult si a inceput modernizarea capatului CFR Progresu si inlocuirea macazului Sos. Giurgiului/strada care duce spre depoul Giurgiului, ceea ce a facut ca linia 4, cu toate ca nu era afectata de schimbare, sa-si prelungeasca traseul de la Sura Mare la P-ta. Unirii (unde se mai vede si azi pe statie). Dupa putin timp, linia 4 a fost scurtata din nou la Sura Mare (probabil s-a considerat nerentabila?). A functionat asa pana la inceputul lui 2004, cand a intrat in reparatii capitale linia de pe Sos. Giurgiului, intre Eroii Revolutiei si Str. Anghel Alexandru. Astfel ca 4 a devenit doar dublura lui 12 pe portiunea CFR Progresu-Sos. Giurgiului-Str. Anghel Alexandru-P-ta. Zetarilor (era deservit de... un singur tramvai, de obicei V2A, de la Dep. Giurgiului), 12 fiind deviat prin Cal. Rahovei-Cal. Ferentari-Str. Zetari pentru a ocoli Sos. Giurgiului si Sos. Viilor (intrata si ea in reparatii cu putin timp inainte de Sos. Giurgiului). Cand a intrat in reparatii capitale si linia de pe Sos. Giurgiului intre Anghel Alexandru si CFR Progresu, 4 a functionat o perioada pe traseul: P-ta. Zetarilor-Prel. Ferentarilor-Cal. Ferentarilor-Cal. Rahovei-Sos. Alexandriei-Dep. Alexandria. Nefiind rentabil nici pe acest traseu, a fost desfiintat.
In noiembrie 2004, odata cu redeschiderea circulatiei pe Sos. Giurgiului si Viilor, 4 s-a reinfiintat pe traseul P-ta.Zerarilor-Zetarilor-Anghel Alexandru-Giurgiului-Sura Mare-Viilor-Dr.Istrate-11 Iunie-Regina Maria-P-ta. Unirii. Dupa scurt timp a fost scurtat la Sura Mare, reinfiintandu-se linia 7 pe traseul Sura Mare-P-ta. Unirii. Desi pana pe la inceputul lui 2005 l-a dublat pe 12 (care intorcea la Zetarilor, venind din Sos.Giurgiului-Str.Anghel Alexandru-Str. Zetarilor, 4 nu a mai fost desfiintat, pastrandu-si traseul pana azi. Interesant ca de 2 zile, il dubleaza pe 19, care a fost prelungit de la Sura Mare la P-ta. Zetarilor


La 10 Nov. 2005, bercenicity wrote:
o mica completare despre linia 4.

in primele zile de existenta in zona zetari a circulat de la cfr progresu pe sos giurgului - str zetari pana la zetari, abia dupa aia a ajuns pe fostul traseu al lui 18.

si de cand a ajuns 23 pe str zetari nu am mai vazut nici un 4 (a si disparut de pe tablite de atunci)....


Acum linia 4 nu mai exista.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Thu 10 May 2007 04:58 
Offline
User avatar

Joined: Mon 22 May 2006 10:36
Posts: 76
Location: Bucuresti 4 (Piata Progresul)
La infiintarea liniei 4, aceasta a circulat pe traseul Piata Rahova - Calea Rahovei - Calea Ferentarilor - Prelungirea Ferentarilor - Zetari - Str. Anghel Alexandru - sos. Giurgiului - CFR Progresul. Acesta era traseul prin lunile martie-aprilie ale anului 2000. A circulat in paralel cu linia 18 o vreme (care mergea pe traseul Piata Rahova - Calea Rahovei - Sos. Progresului - Dr. Istrate - Viilor - Giurgiului - Zetarilor), dupa care linia 18 a devenit linia 4. Deja in luna decembrie 2000, linia 18 nu mai exista, fiind inlocuita de 4.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Sat 12 May 2007 19:41 
Pe forumul vechi pusesem o gramada de poze scanate din Bucuresti, revin cu ele incet incet pe aici.


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Sat 12 May 2007 19:44 
Altele


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Sat 12 May 2007 19:48 
Universitate - in diverse perioade


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Mon 14 May 2007 16:40 
In poza cu Palatul C.E.C. se poate observa un "Leyland-Merkavim" (linia 32) si in cea facuta in P-ta Garii de Nord un troleibuz sovietic "MTB" 82D (primele troleibuze din Bucuresti) - pe linia 81 si un autobuz "Skoda" RTO 706 (cel mai probabil pe linia inelara 33).


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: Mon 25 Jun 2007 04:07 
Offline

Joined: Tue 15 May 2007 22:40
Posts: 145
Location: Toronto, Canada
Linia 25, reinfiintata de astazi, a circulat pe traseul Dep. Militari- Gara Progresul pana in iunie 1991. Singura deosebire fata de traseul de astazi este ca nu o lua pe la Razoare, ci prin Str. Brasov si Cal. 13 Septembrie (comun cu linia 8 ). Linia era deservita exclusiv cu Tatre de la Militari.

Am o intrebare pentru cei mai "cu vechime": stie cineva cand s-au infiintat liniile 47 si 48 pe traseul Cet Vest- 13 Sept (via Razoare, respectiv via Str. Brasov)? Sunt aproape sigur ca la momentul desfiintarii liniei 25, 47 si 48 nu existau. A existat o perioada cand 8 era singura linie pe 13 Septembrie? Multumesc anticipat!


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Mon 25 Jun 2007 10:29 
Cred ca liniile 47 si 48 pe Bd. Timisoara (fost Str. Bujoreni, Emil Bodnaras) spre C.E.T. Vest au fost introduse in 1987, o data cu introducerea tramvaielor pe acest bulevard - introducerea a avut loc din cauza scoaterii tramvaielor de pe Bd. Armta Poporului + Pacii (Bd. Iuliu Maniu). In "Informatia Bucuretiului" din 1987, cand am gasit articolul privind introducerea tramvaiului pe Str. Emil Bodnaras, nu spuneau ca o sa scoata si troleibuzele (90 si 91 care mergeau la C.E.T. Vest).


Top
  
 
Display posts from previous:  Sort by  
Post new topic Reply to topic  [ 1711 posts ]  Go to page Previous  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ... 58  Next

All times are UTC + 3 hours


Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot post attachments in this forum

Search for:
Powered by phpBB® Forum Software © phpBB Group