TTT (Transport-Travel-Tourism)

Noile intervale de circulaţie ale tramvaielor şi troleibuzelor în urma modificărilor din 02.02.2015.

Ce intervale sunt astea? 2 - 24? Adică poa' să vină şi la 2 minute şi la 24?

România reală. Două tramvaie renovate cu peste un milion de euro au fost retrase în depou, iar călătorii trimişi să circule cu „hârburile” vechi de 40 de ani

Aşteptate cu sufletul la gură de timişorenii ţinuţi toată vara în adevărate saune pe roţi...metalice, noile tramvaie din Timişoara au fost puse în circulaţie chiar de ziua oraşului. A fost cadoul primarului Nicolae Robu pentru timişorenii şi netimişorenii care circulă cu tramvaiul.

Cele două tramvaie, care circulau pe linia 6, au fost retrase, însă, în depou după două săptămâni de funcţionare. Potrivit purtătorului de cuvânt al RATT, Cosmin Bradu, decizia a fost luată ca urmare a suspendării circulaţiei tramvaielor pe linia 6 din cauza numărului redus de călători, urmând ca circulaţia pe această linie să fie reluată din 1 septembrie.

„Până atunci, tramvaiele au fost retrase în depou”, a declarat Cosmin Bradu. Reprezentanţii RATT nu au putut preciza de ce a fost nevoie de „cazarea” tramvaielor în depou, odată cu suspendarea circulaţiei pe linia 6, şi nu se folosesc cele două garnituri pe alte linii unde încă circulă tramvaiele vechi de 40 de ani.

adev.ro/ntc1hn

412.000 lei pentru documentaţia unei reţele de piste de biciclete?!
Până acum, primăria din Timişoara a trasat pistele pe trotuare şi a trimis miliţia locală să amendeze bicicliştii care nu le foloseau (adică cei care nu voiau să se dea jos din 15 în 15m să sară o bordură sau care nu voiau să facă slalom printre pietoni). Ce documentaţie îţi trebuie ca să tragi nişte dungi pe asfalt şi să ,,converteşti" garda publică din rolul de a amenda bicicliştii care nu pot urca pe piste în acela de a amenda şoferii care opresc pe piste?

Poate chiar vor sa faca piste de biciclete adevarate. In acest caz trebuiesc reproiectate toate profilele stradale si intersectiile.

Lucrari pe Calea Martirilor 1989. Se planteaza stalpi pt. sustinerea unei retele de troleibuz care nu se stie cand va fi montata!

http://www.ratt.ro/forum/index.php?showtopic=2154&st=20

Tarife 2017.

Tarife unificate pentru liniile preorăşeneşti?
Cred că e primul oraş din România care propune o astfel de politică tarifară (mai există ceva asemănător la Cluj, dar nu complet).

Da, un motiv ar fi pentru a se putea calatori cu liniile metropolitane si in interiorul orasului, ceea ce se si intampla de la inceputul liniilor M11 si M14, fiind ca un supliment pentru troleibuzele de pe 11 si 14, in oras. E o facilitate pentru calatorii din oras. Acum si legitimatia de o zi va fi valabila pe toate liniile. Inainte nu erau valabile si pe metropolitane.

Prin toate oraşele europene (inclusiv în Bulgaria), liniile ,,metropolitane" se puteau folosi pe raza oraşului cu bilete/abonamente urbane. Numai în România acest lucru nu era posibil. De exemplu, în Bucureşti ca să mergi din Şos. Chitilei la metrou la Clăbucet, trebuie să iei 112 + 45, deci 2 mijloace de transport, cu nişte intervale de succedare la ore de vârf de vreo 20 minute şi în week-end de vreo 30. În timp ce linia preorăşenească 422 vine la 15 minute... aşa că oamenii din zonă ori plătesc un abonament preorăşenesc (care costă mai mult decât dublul unuia urban), ori pierd timp cu schimbările. Ipoteza achiziţiei separate a unui abonament urban general şi a unuia pentru linia preorăşenească pică, pentru că abonamentele se emit pe card şi o persoană nu poate avea două carduri.

În mod sigur situaţii similare există şi la Timişoara, Tg. Mureş, Cluj şi prin alte oraşe pe unde regia/societatea locală de transport are şi curse externe. De asta spun că propunerea de HCL de la Timişoara e un pas spre normalitate.

RATT, BVC 2017.

Nicolae Robu, primarul Timisoarei, e un politician ce nu se pricepe defel la chestiuni administrative ori tehnice. Imi pare un om atent doar la show, la propria imagine, egoist, ingamfat, fara viziune.

A dat ordin sa fie achizitionate 6 microbuze, doar ca sa se laude cu masini noi, fara a exista oportunitatea, necesitatea achizitionarii lor. Le-a "pasat" in ograda RATT. ca Regia sa isi bata acum capul cu ce trasee/programe sa inventeze pt. ele.

Foto 3 e de pe feisbucul primarului, ce se lauda cu inmatricularea cotetelor mov.

Harta reactualizata a transportului electric (troleibuze, tramvaie).

Clovnul din fruntea Primariei Timisoara si razboaiele sale futile.

„Metropola Banatului continuă să se primenească luând în fiecare lună o înfăţişare nouă şi mai modernă. Asfaltarea străzilor şi a bulevardelor mai urmăreşte şi modernizarea circulaţiei. Astfel, vom avea nu peste mult timp trolleybus-uri la Timişoara, adecă un fel de autobuse, cari însă nu vor fi mânate cu benzină, ci cu electricitate prin conduct, ca şi la tramvaie. Aceste autobuse au avantajul că nu produc zgomot. Paralel cu aceste inovaţiuni, fiecare cartier va primi anual câte o stradă pavată”. (Curierul Banatului, 1941)


La începutul acestui an, reprezentanții Regiei Autonome de Transport Timișoara anunțau că au pregătite în vederea depunerii pentru a obține finanțare de la Uniunea Europeană mai multe proiecte privind modernizarea sistemului de transport în comun din municipiu. Pe lângă cele pentru extinderea liniilor de tramvai se numărau și trei proiecte pentru extinderea liniilor de troleibuz: extindere rețea de troleibuz 13 pe str. Locotenent Ovidiu Balea până la pasaj CFR Timișoara, extindere rețea de troleibuz Bd. Sudului – Urseni și extindere rețea troleibuz Bd. Sudului – str. Podeanu – str. Negoiu – Aleea F.C. Ripensia – Bd. Michelangelo. În bugetul Timișoarei pe anul 2017 erau și prevăzuți bani pentru studiile de fezabilitate și proiectele tehnice pentru extinderea rețelei de troleibuz Bd. Sudului – str. Podeanu – str. Negoiu – Aleea F.C. Ripensia – Bd. Michelangelo – 482.380 de lei și pentru extinderea rețelei de troleibuz str. Mareșal Constantin Prezan traseul 16 – 38.990 de lei.

Socoteala de acasă nu se prea potrivește, însă, cu cea din târg. Pentru că, după toate certurile pe care primarul Timișoarei le-a avut cu conducerea RATT, acesta a hotărât să retragă finanțarea acestor proiecte și să distribuie banii în alte părți. Nicolae Robu dixit: „S-a renunțat la finanțarea unor proiecte de extindere a unor linii de troleibuz. Troleibuzul este, după părerea mea, un mijloc de transport în comun care nu va mai avea mulți ani de existență și nu se mai justifică să creăm noi linii, întrucât autobuzul cu motor electric vine puternic din urmă, cu o autonomie de funcționare din ce în ce mai ridicată și cu prețuri din ce în ce mai accesibile. Deocamdată, troleibuzul este suficient de bun, noi avem destule linii, mai putem face prelungiri pe 100-150 metri, dar nicidecum nu sunt oportune investițiile în realizarea de noi linii, cum s-ar fi intenționat să se facă și pe Mareșal Constantin Prezan și pe Bv. Sudului, dar și în alte locuri. Altminteri, transportul în comun este una din priorități, vom avea grijă să creștem numărul de mijloace de transport moderne, am semnat un nou contract subsecvent pentru tramvaie. Mai avem de primit minibuzele Mercedes și o să mai facem achiziții”.

Chiar așa? Depășit?

Nicolae Robu spune că troleibuzul este un mijloc de transport depășit. Dar, oare, chiar este așa?

Troleibuzele moderne au o putere maximă de peste 700 kilowați și o accelerație în general superioară automobilelor. Acest aspect are un efect pozitiv în planificarea circuitelor, putându-se obține timpi mai scurți între două stații și, astfel, un parcurs mai scurt. Pe linii lungi cu multe opriri la semafoare, respectiv multe stații, se pot economisi curse. Un plan gândit inițial pentru autobuze poate fi respectat cu o mai mare punctualitate de către troleibuze și astfel exploatarea este mai stabilă. De asemenea, accelerația mai puternică permite o ieșire mai rapidă și mai facilă din alveolele stațiilor și încadrarea imediată în viteza de curgere a traficului. Același avantaj se evidențiază la intersecțiile nesemaforizate, unde troleibuzul trebuie să acorde prioritate. Nu în ultimul rând, atunci când stau pe loc, troleibuzele nu consumă energie, iar pe timp de iarnă sunt imediat apte de drum, chiar și la temperaturi negative. În zonele parcurse de troleibuze crește calitatea locuirii, mai ales pe străzile înguste.

Troleibuzele se pot utiliza cu ușurință în zonele cu înclinare mare a terenului și ating viteze superioare autobuzelor pe urcările abrupte, mai ales la pornirea de pe loc în astfel de zone. Pe lângă aceste aspecte, troleibuzele pot circula mai ușor în zone înguste și curbate. Acest lucru poate să conteze la alegerea traseului în zonele centrelor vechi, cu străzi înguste și unde se cere un mijloc de transport silențios și lipsit de noxe.

Un avantaj față de sistemele de transport în comun pe șine este timpul mai scurt de realizare. Dacă în cazul troleibuzelor, pentru planificare și construcție sunt necesari între 2 și 4 ani, în cazul unei linii de tramvai de regulă se scurg între 10 și 20 de ani între momentul primelor studii de pre-fezabilitate și inaugurare. Construcția propriu-zisă a unei linii de troleibuz necesită doar montarea rețelei aeriene, ceea ce durează 6-12 luni.

Costul de achiziție al unui troleibuz nou, în ziua de astăzi, nu este semnificativ mai mare decât al unui autobuz, dar este mai mic decât cel al unui autobuz electric. Iar în compensarea costurilor de producție mai mari decât pentru un autobuz, vine durata de funcționare, care este semnificativ mai mare, datorită uzurii mult reduse a sistemului de acționare. Astfel, autobuzele diesel sunt scoase din uz după aproximativ zece ani, pe când troleibuzele au o durată de funcționare normală de 15-20 de ani, deseori rămânând, însă, în serviciu chiar și 30 de ani sau mai mult, fiind atinse kilometraje de peste 1.000.000 de kilometri.

Pasagerii apreciază la troleibuze lipsa vibrațiilor, a noxelor la plecarea din stații sau la staționare și accelerația liniară. Datorită liniei de contact, manevrele șoferilor de troleibuz sunt mai line, curbele sunt parcurse cu mai multă grijă. De asemenea unele orașe doresc să transmită un mesaj ecologic prin folosirea troleibuzelor.

Viitorul autobuzelor electrice, cu siguranță, este unul extrem de promițător; însă, cel puțin deocamdată, trebuie să ne uităm unde ne aflăm și dacă ne putem permite să înlocuim troleibuzele cu autobuze electrice.

O istorie de 75 de ani

Timișoara are multe premiere cu care se poate lăuda în România, una dintre ele fiind și troleibuzul – sau firobuzul, cum i se zice aici, deoarece primele vehicule au fost „filobusele” torineze de la Fiat. Firobuzul nostru se pregătește, de fapt, să aniverseze în acest an 75 de ani de existență.

Prima linie de troleibuz din Timișoara, în lungime de 3.496 de metri, a fost dată în funcțiune la 15 noiembrie 1942. Linia era proiectată de firma Brown-Bovery din Mannheim, și pe ea au fost puse în circulație șapte troleibuze marca Fiat, importate din Italia, și echipate electric de Marelli. Ideea de a realiza linii de troleibuz în Timișoara i-a aparținut lui Corneliu Micloşi, cel de-al patrulea preşedinte al Uzinei Electrice Comunale şi de Tramvaie Comunale Timişoara. Acesta a inițiat încă din anul 1938 proiectul unor linii de contact pentru troleibuze, linii care au fost construite în anul 1941. La 15 noiembrie 1942, când a fost dat în funcțiune, traseul unea Piaţa Lahovari de Centru și Gara de Nord. Şeful de proiect a fost inginerul Toni Teufl din Munchen, care mai realizase asemenea sisteme în multe orașe europene, precum Bruxelles, Copenhaga, Oslo, Goteborg sau Berlin.

Cele șapte troleibuze Fiat au circulat în Timișoara până la începutul anilor '60, funcționarea lor fiind suspendată doar în perioada 1944-1947, în timpul războiului, după ce rețeaua a fost afectată de bombardamentele britanice de la Gara de Nord. În prima jumătate a anilor '50, vehiculelor italiene li s-au adăugat alte cinci troleibuze sovietice, care au circulat, însă, doar până în anul 1964.

Reţeaua de troleibuze s-a mărit și ea de la an la an. Mai întâi a fost făcută legătura cu zona Fabric, apoi s-a legat centrul de Calea Lipovei (actuala linie 14). În 1954 a fost repusă în funcţiune şi linia de la Gara de Nord, iar în 1955 s-a extins linia dintre Piaţa Unirii şi Calea Aradului. În 1962, după ce a luat fiinţă Întreprinderea de Transport Timişoara (ITT), s-a realizat linia care leagă Gara de Nord de strada Baader.

În 1970 au fost introduse în circulaţie troleibuzele TV 20 E, fabricate în România, iar după 1996, în timpul administrației Ciuhandu, ultra-învechitul parc auto a fost înlocuit de troleibuze primite donaţie din Germania, Franţa, Elveţia și Austria.

În ziua de astăzi, cele opt linii de troleibuz din Timişoara au o lungime de peste 70 de kilometri. Pe aceste linii circulă 50 de troleibuze Skoda 24 Tr Irisbus, achiziționate în 2008 cu 17 milioane de euro, o parte din sumă fiind finanţată de Uniunea Europeană. Coeficientul mediu anual de utilizare a parcului este de 0,60, cu troleibuzele fiind transportați 27% din totalul călătorilor RATT.

De ce să nu renunțăm

Electrificarea transportului – înţelegând prin aceasta amplificarea numărului de tramvaie şi troleibuze – este considerată, la nivel european, componenta esențială care poate duce în același timp atât la realizarea unor economii importante de energie cât şi la reducerea nivelului de poluare prin înlocuirea combustibilor fosili. În urmă cu cinci ani, pe 15 noiembrie 2012, la aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea primei linii de troleibuz timișorene, inclusiv Nicolae Robu, pe atunci proaspăt primar, lăuda acest mijloc de transport ca fiind unul „verde”, ecologic, silențios. Pe atunci, domnia sa spunea că intenționează să îl dezvolte și, având la bază proiectele lăsate de pe vremea administrației Ciuhandu, chiar să-l extindă pe întreg teritoriului zonei metropolitane Timișoara. Acum, din cauza războiului pe care îl are cu conducerea RATT, planurile din urmă cu cinci ani par să fie istorie.

Și ar mai fi și un argument subiectiv-nostalgic în menținerea troleibuzelor în Timișoara. Faptul că avem prima rețea de troleibuz din România funcțională și astăzi, ne-ar putea permite să și profităm din punct de vedere cultural și turistic. Acest lucru se întâmplă și în alte locuri din lume – luați exemplul orașului Valparaíso din Chile, unde troleibuzele au fost declarate ca făcând parte din patrimoniul cultural al țării.

Flavius BONCEA

http://www.ziarultimisoara.ro/special/3360-adio-firobuz

Adunatura de talambi in Rromanistan... Pai se stia de proiectul de extindere la 4 benzi inca dinanite de extinderea retelei de troleibuz in Dumbravita! Atunci de ce s-au plantat stalpi chiar langa actualul drum? Si de ce pe ambele sensuri (am atras atentia ca o consola putea sustine reteaua de troleibuz pr. ambele sensuri)?!

Președintele CJ Timiș, Călin Dobra, spune că trebuie mutați acești stâlpi „din drum”, pe raza localității Dumbrăvița, pentru a putea depune proiectul european de extindere la patru benzi a drumului către autostradă, un proiect în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro. Au avut deja loc discuții între reprezentanții Primăriei Timișora și CJ Timiș în acest sens, iar Dobra spune că dacă municipalitatea din urbea de pe Bega nu este dispusă să plătească mutarea stâlpilor, atunci o va face Consiliul Județean Timiș.

Primarul Timișoarei Nicolae Robu a cerut acum șase zile ca CJ Timiș să dea acest drum primăriei, pentru a-l realiza mai repede.

„Am trimis o adresă oficială, nemulțumit de faptul că nu se întâmplă nimic, ei nu fac nimic, trece timpul. Să ne transmită drumul județean de la granița Timișoarei cu Dumbrăvița, până la autostradă – sunt 16 kilometri, îl lărgim noi la patru benzi. (…) Dacă transferăm drumul în proprietatea primăriei, putem să intervenim. Ei vor să îl facă pe fonduri europene, se vor apuca în 2019 dacă e așa, dacă ni-l dau nouă, noi în 2018 îl avem la patru benzi”, a spus primarul Timișoarei Nicolae Robu, zilele trecute.

Președintele CJ Timiș Călin Dobra spune că primăria nu poate prelua drumul, dar îi cere lui Robu sprijin pentru mutarea stâlpilor pentru a putea depune proiectul pe fonduri europene.

„Fac un apel la domnul primar Nicolae Robu să vină în sprijinul acestui proiect nu cu a prelua drumul, pentru că nu-l poate prelua, fiind pe raza unei alte unități administrative, ci cu a ne sprijini în situația delicată cu stâlpii care au fost montați în cadrul proiectului privind linia de troleibuz. Aici este o problemă delicată pentru că acei stâlpi trebuie mutați, ei sunt în inventarul Primăriei Timișoara. Sunt convins că toți vrem să realizăm această investiție și sper să o scoatem la capăt”, a spus Călin Dobra, președintele Consiliului Județean Timiș.

Dobra spune că dacă primăria nu va muta stâlpii din banii ei, atunci CJ Timiș va pune la dispoziție fondurile necesare.

„Acești stâlpi sunt o piedică care poate fi depășită. De aceea, durează puțin și nu am depus proiectul la ADR pentru a rezolva toate situațiile care pot apărea pe parcurs. Nu există altă metodă decât de a muta stâlpii respectivi”, a spus Dobra.

Prima sesiune de depunere de proiecte pe fonduri europene se încheie la 13 iulie, iar după ce se vor face licitațiile se va deschide și cea de-a doua sesiune. Dobra dorește ca până în 13 iulie să fie proiectul drumului depus. Liderul CJ Timiș spune că s-a depus o solicitare la Primăria Timișoara, acum o lună, iar echipele tehnice din cele două instituții au avut deja discuții pe această temă.

Proiectul va fi finanțat cu aproximativ 20 de milioane de euro – lărgirea la patru benzi de la intrare în Dumbrăvița până la centură și de la centură la autostradă.

http://www.tion.ro/dobra-ii-cere-lui-ro ... da/1856782

Motivul achizitionarii microbuzelor, spus de primarul-clovn: "Sunt foarte frumoase aceste minibuze".

Societatea de Transport Public Timișoara anunță că începând cu data de 01.05.2018 vor intra în vigoare noile tarife stabilite conform HCL 151/03.04.2018. Astfel, modificările aduse tarifelor practicate de STPT constă în:

- eliminarea reducerii de 20% pentru cetățenii din Timișoara,
- eliminarea titlurilor tarifare de 2 linii,
- eliminarea titlurilor de călătorie valabile 5 zile,
- eliminarea titlurilor de călătorie valabile 15 zile,
- eliminarea titlurilor de călătorie de 1 linie și 2 linii pentru agenții economici, atât pentru abonamentele nominalizate, cât și pentru cele nenominalizate.

De asemenea, prețul unui bilet pentru liniile urbane va avea același preț cu cel pentru liniile expres si anume, 2,5 lei.

Tipuri legitimatii de calatorie/preturi: http://www.stpt.ro/preturi.html

La troleibuze situatia e jalnica!

„Mijloacele de transport în comun circulă pe toate liniile conform programului de vară. Începând cu luna septembrie, intervalele orare de așteptare în stații vor scădea, pe trasee urmând să fie introduse mai multe mijloace de transport în comun”, ne-au declarat reprezentanții Societății de Transport Public Timișoara.

Deși a promis în nenumărate rânduri că anul acesta este anul unui salt major în ceea ce privește condițiile de transport public din Timișoara, iată că a trecut deja mare parte din 2018 și în afară de schimbările de șefi și de problemele cu salariile n-am văzut prea multe schimbări la STPT. Circulă într-adevăr mai multe tramvaie Armonia și vaporașele au fost scoase pe Bega, deși acum unul singur îi plimbă pe timișoreni, pentru că transportul public pe canal încă nu poate fi pornit în condiții legale.

Dar haideți să vedem cum stă exact situația! Tion.ro a cerut o situație privind numărul de mijloace de transport în comun care circulă pe fiecare linie.

Astfel, am aflat că pe linia 1 circulă patru tramvaie, pe linia 2 tot patru, pe linia 4 sunt șase tramvaie, pe linia 6 sunt două garnituri, pe linia 7 sunt șapte garnituri, pe linia 8 patru, iar pe linia 9 circulă cinci tramvaie. Vorbim despre un total de 32 de tramvaie, pe când anul trecut, în toamnă, erau doar 30 de tramvaie pe linii: patru pe linia 1, cinci pe linia 2, șase pe linia 4, șase pe linia 7, trei pe linia 8 și șase pe linia 9. STPT are peste 80 de garnituri în parcul auto, din care 22 de Armonii.

Ultima promisiune a primarului, făcută chiar luni, 13 august, este că pe linia 4 vor circula numai tramvaie Armonia, în măsura în care linia este corespunzătoare. El a promis, de asemenea, mai multe mijloace de transport pe șine pe traseu.

În ceea ce privește circulația troleibuzelor, pe linia 11 circulă trei în momentul de față, pe linia 14 circulă patru, pe linia 15 sunt trei mijloace de transport, pe linia 16 sunt tot trei, pe linia 17 sunt doar două, pe linia 18 la fel, iar pe liniile M11 și M14 sunt câte trei troleibuze. Așadar, un total de 23 de vehicule.

Cum se prezenta situația anul trecut, în octombrie? Erau patru pe linia 11, două pe linia 13, cinci pe linia 14, patru pe linia 15 și tot patru pe linia 16, trei pe 17, trei pe 18 și tot câte trei pe liniile M11 și M14. Cu opt mai mult decât câte circulă în prezent.

Cât despre autobuze, 36 de vehicule sunt pe traseu în această perioadă, iar în locul unora circulă doar cinci din faimoasele minibuze cumpărate de municipalitate.

Pe linia 21 avem un minibuz, pe linia 13 circulă un autobuz, pe linia 28 un minibuz, pe linia 32 este un autobuz, pe linia 33 sunt șase autobuze, pe linia 33B sunt două autobuze, pe linia 40 circulă un autobuz, pe linia 46 la fel, pe linia 3 sunt două autobuze, pe linia 5 sunt două minibuze, pe linia E1 sunt trei autobuze, pe linia E2 circulă trei autobuze, pe linia E3 sunt două autobuze, pe linia E4 este unul singur, iar pe E4B la fel. Pe linia E6 avem un singur autobuz, pe linia E7 sunt trei autobuze, pe E8 sunt două autobuze, pe M35 unul singur, pe M22 sunt trei, iar pe linia M29 avem un minibuz, în timp ce pe linia M44 și M30 circulă câte un autobuz.

Anul trecut, în octombrie au circulat 42 de autobuze, nu cu mult mai multe față de această perioadă: pe linia 21 a circulat un singur autobuz zilnic, unul a fost pus linia 28, unul pe linia 32, patru pe linia 33, două pe linia 33B, patru pe linia 40, patru pe linia Expres 1, două pe linia Expres 3 și linia 3, unul pe linia Expres 4, unul pe linia Expres 4B, unul pe linia Expres 6, cinci pe linia Expres 7, patru pe linia Expres 8, unul pe linia M35, trei pe linia M22, unul pe linia M29 și unul pe linia M44.

Potrivit oficialilor regiei, parcul auto al RATT este format din 81 de tramvaie, 50 de troleibuze, 13 minibuze și 85 de autobuze. Din totalul autobuzelor, 55 sunt vehicule scurte și 30 articulate, iar din totalul tramvaielor 22 sunt Armonii, garnituri reabilitate recent la Arad sau Pașcani.

Ca și anul trecut, doar cinci minibuze au fost scoase pe traseu, din totalul de 13 existente în parcul auto al STPT: șase venite la finele lui 2015 și șapte aduse în 2018. Primăria a cumpărat în total 20 de astfel de vehicule: autobuze de capacitate mică, Euro 6, cu podea coborâtă, la 150.000 de euro bucata.

http://www.tion.ro/cate-mijloace-de-tra ... ze/2093198

32 de tramvaie din 81
23 de troleibuze din 50
36 de autobuze din 85 autobuze şi 13 minibuze
Ăştia vor să concureze cu Braşovul la CUP şi cu Buzăul de pe vremuri la intervalele de succedare?
Nu mai zic că o parte din vehicule sunt alocate liniilor preorăşeneşti (,,metropolitane" cum le zic ei), pe care locuitorii Timişoarei nu au voie să le folosească cu bilete/abonamente urbane, chiar dacă se suprapun cu traseele urbane pe porţiuni mari în unele cazuri.

STPT, victima jocurilor politice.

http://www.pentrutimisoara.ro/stiri_tim ... -ratt.html

Revizorul STPT, Robu:

Începând de luni, pe linia 7 vom avea încă un tramvai și pe linia 16 încă un troleibuz. Contează foarte mult, pe 16, de exemplu, erau patru troleibuze. Contează foarte mult ca de la patru să treci la cinci, asta înseamnă o creștere cu 25% din cât era. Se va resimți la nivelul timpilor de așteptare în stație și, evident, și la nivelul confortului în mijlocul de transport, că nu va mai fi aceeași înghesuială.

Hotararea Consiliului Local 410/27.07.2018.
Achiziţie de mijloace de transport public - autobuze electrice.

E de ras (de plans), impartirea pe trasee a celor 44 de autobuze electrice articulate (vezi anexa 3). Doua sunt planificate pt. traseul 13

De ce autobuze electrice? D'aia, c-asa vrea primarul, "c-or fi frumoase".