TTT (Transport-Travel-Tourism)

Tramvaiul V3A #7 (imagine ce apartine lui Sludge Gulper) si V2A-ul #12 aflat in zona parcului Tractorul (sursa: http://www.phototrans.eu/).

Nu era linie de rezerva (nici nu a fost niciodata folosita pentru asa ceva). Era linia cu peron unde ar fi trebuit sa intoarca tramvaiele spre directia Noua. EXista posibilitatea unui traseu local Saturn-Noua, dar si a unui traseu Rulmentul-Noua (fostul autobuz 35). Avea toate macazurile montate, incrucisarea cu linia lui 101, precum si firul aerian. Exista de asemenea refugiul pentru calatori. Linia urma sa continue in paralel cu Calea Bucuresti, pe spatiul verde, pana in zona Selgros (unde initial era prevazuta o intersectie denivelata in trefla, de unde s-ar fi ramificat noul drum spre Noua (prin redeschiderea ultimei portiuni a Strazii Brazilor) si ocolitoarea Sacelelor. In momentul construirii Selgros, interesele au anulat acest proiect, dar tramvaiului i s-a pastrat totusi o fasie de teren libera, in ideea continuarii liniei spre Darste. In primavara anului 2005, in cadrul programului de dezvoltare durabila, primarul afirma ca se va extinde curand tramvaiul spre Darste si transportul cu troleibuze. Ce a urmat imediat dupa aceea se cunoaste.

Disparitia tramvaiului: s-au scurs deja 3 ani.

http://brasovnews.blogspot.com/2009/11/ ... amvai.html

http://brasovnews.blogspot.com/2006/10/ ... spaga.html

http://www.prinbrasov.com/2009/11/17-no ... de-la.html

Actualul primar al Brasovului, George Scripcaru Primaru' vorbea de introducerea unui "tramvai usor"!! Pe cand asta, "profesore"?

http://www.georgescripcaru.ro/content/view/16/38/

Si, sa ne aducem aminte de intrebarile fara raspuns...

Iata ca inca se mai gasesc poze cu Rathgeber-urile din Brasov.

Foto: Yury Maller.
http://ymtram.mashke.org

4

Foto: anul 1997, W. si H. Brutzer: http://www.flickr.com/photos/42309484@N03/

15

http://hampage.hu

Cateva imagini cu Duewag-urile ce au circulat in Brasov si cu o Tatra:

Sursa: Marcus Lehmann.

Iata ce e acum.

Brasovul si Constanta mai au tramvaie la McDonalds

Si ce a fost in 12 iunie 2005.

Tramvaie in cap linie Saturn.

La Rulmentul.

Albastrul Rathgebeber-urilor predominant.

Foto: Andreas Gurtler, http://www.drehscheibe-foren.de/foren/r ... ?5,5031425

Se remarca cuplarea lui 26 cu 27, ce nu a existat inca de la inceput. Primele cupluri au fost 21+27, 22+28, 23+29 si 24+30. Dupa mult timp (circa un an) au fost introduse in circulatie si vagoanele motor 25 si 26, precum si remorca 31. Remorca 32 a fost pastrata pentru piese, nu stiu daca a circulat vreodata in Brasov. 25 si 26 au fost cuplate in timp cu remorci puse in circulatie in prima serie, de exemplu 25+28, 26+27, apoi 26+29, vagoanele 21, 22 fiind retrase foarte timpuriu. Stie cineva cu ce vagon motor a circulat remorca 31? Eu nu-mi mai amintesc exact, stiu ca nu era 25, asa cum ar fi fost de asteptat. Sa fi fost 23?...

Str. 13 Decembrie nr. 125. Halele uzinei de tractoare de pe cealalta parte a drumului au fost demolate intre timp.

Niste imagini din interiorul lui 49, datand de prin 2004, poate chiar mai incoace:

O mica rectificare: ultimele doua imagini nu sunt din #49. Sunt imagini dintr-un Duewag.

Azi am observat ca mai nou depoul de tramvaie are rol de depozit de pamant:

Si-o fi sapand fundatia la vila proprie vreun neam de-a lui Gusti Pulpa sau Ghita Spaga si n-are unde sa duca pamantul fara sa plateasca taxa de rampa. Se practica intens chestia asta la Brasov.

Haideti sa fim obiectivi. In actuala conjunctura, cand orasul este condus in totalitate de oameni care nu au nimic comun cu buna credinta fata de interesul public, tramvaiul ar fi murit oricum, la fel cum este acum aproape mort si troleibuzul.

Pe de alta parte, inca de la inceput a existat o puternica impotrivire fata de tramvai, in chiar sanul IJTL si al autoritatilor locale. Planul prevedea mai multe linii ce trebuiau deschise etapizat, dar in mod premeditat, toate celelalte (in afara de 101) nu erau realizabile tehnic decat daca mai intai ar fi fost facute niste investitii mari in infrastructura stradala (strapungeri, largiri, pasaje). Investitiile respective nu au fost in cea mai mare parte posibile nici macar pana acum, deci nici in 30 de ani... Acest fapt nu poate fi intamplator. Fie s-a dorit ca tramvaiul sa nu aiba posibilitatea extinderii si dovedirii viabilitatii sale, fie - mai degraba - s-a sperat ca in numele extinderii tramvaiului sa se aprobe mai usor alte lucrari adiacente de infrastructura, dificil de promovat altfel.

Sa nu uitam si faptul ca tramvaiul la Brasov nu a fost la vremea respectiva o necesitate, ci o alternativa dictata politic. Sistemul de troleibuze era suficient de dezvoltat pentru a putea prelua traficul, insa acest sistem a fost sabotat intentionat prin nepromovarea unei a doua baze de exploatare si prin disparitia in anii 83-86 a liniilor de autobuze. Astfel, in 1987, realmente se ajunsese intr-un mare impas, iar tramvaiul parea solutia salvatoare, caci Bucurestiul nu vroia sa dea bani pentru nimic altceva, fortand practic mana autoritatilor locale.

Indiferent de istorie, acest tramvai era in 2006 o realitate pozitiva si doar cu un mic efort putea fi modernizat (costul echivalent a cateva giratorii sau autobuze de 12 metri absolut inutile). Insa acest lucru depasea capacitatea intelectuala a factorilor de decizie, fiind evident mult mai importante foloasele necuvenite rezultate din asa-zisul "furt" al sinei etc etc.

Configuratia finala initial prevazuta pentru tramvai, 1980.

Se observa ca si prima linie ar fi trebuit sa fie usor diferita de ce s-a realizat in 1987 (Hidromecanica II - Tractorul - Gara - Complexul Mare - Zorilor - Poienelor - Saturn), iar depoul trebuia sa fie in spatele noului sediu al IJTL.

Să avem, măcar noi, cei de pe acest forum, grijă să nu fie uitate de cei din generaţiile următoare ce vor avea aceeaşi pasiune ca a noastră. 18 decembrie 1987, au trecut aproape 24 de ani de când le-am fotografiat. Să nu îl uităm nici pe cel care a contribuit decisiv la proiectarea şi construirea prototipului 001 de la Bucureşti, aşa cum am scris împreună cu Dominatrix pe "Ştirile RATB". Cu bune, cu rele, V3A-urile şi V2A-urile şi-au făcut treaba cu brio, şi, pentru cei ce afirmă, fără dovezi concrete, că proiectarea de la ITB a copiat fără scrupule LHB-ul, mai bine "ciocu' mic".

Cred că am mai spus, dar repet, boghiurile V3A au fost construite de IRA-GRIVIŢA, nu au fost construite de ITB.

Poze superbe ca subiect, intr-adevar.

O intrebare pt. dl. Bucsan:

Vagoanele V3A si V2A fabricate pentru Brasov erau considerate exemplare ale modelului de baza sau erau un model denumit cumva distinct (de ex. "1987")? Situatia este similara cu a vehiculelor scunde fabricate la Autobuzul.

Intreb asta, pentru ca aceste tramvaie erau cu 30 cm mai scunde (cota patinei pantografului) decat tot ceea ce se fabricase pana atunci. Din aceasta cauza a trebuit ca toata reteaua deja montata la Brasov sa fie coborata, pentru a se face contactul cum trebuie. Acest fapt si o serie de imperfectiuni ale caii de rulare au dus la ratarea termenului de 23 august pentru inaugurarea din 1987.

Trebuie spus ca, de fapt ,Brasovul nu a comandat initial vagoane tip ITB, ci 30 buc Timis-2. Pentru faptul ca la Cluj s-a terminat mai repede infrastructura de tramvai, cele 30 de Timisuri au fost redirectionate prin influente politice spre Cluj, fabrica din Timisoara nemaiavand timpul necesar de a fabrica altele, pana la inaugurarea retelei brasovene, ce nu mai putea fi amanata. Astfel, ca urmare a smecheriei clujenilor, brasovenii au ramas fara Timisuri si s-au trezit cu vagoane ITB, vagoane pe care nu le-au dorit niciodata (datorita proastei reputatii privind fiabilitatea si sistemul de franare) si care, in plus, s-au dovedit a fi si mai scunde decat se luase in calcul conform fisei tehnice.

A existat chiar si o Hotarare de Consiliu local in acest sens. Mai mult decat atat, s-au efectuat si cateva reparatii, in anul 2002, cu fonduri europene (!), in curbele cu probleme din Faget si Saturn. "Niste" nemti au incercat sa se implice, in sensul aducerii unor vagoane second-hand mai noi si a modernizarii infrastructurii, dar... terenul pe care se afla depoul de tramvaie RAT a facut cu ochiul mafiei scripcareze. Acesta a fost inceputul sfarsitului!

Orice metropola care se respecta trebuie sa aiba tramvai, ca mijloc de transport principal (si troleibuz, pentru a potenta reteaua tramvaielor). Deci si Brasovul.

Aseară, când am postat fotografiile (regret că filmul original este zgâriat şi-mi cer scuze), n-am bănuit că voi stârni atâtea discuţii, care, recunosc, le-am citit cu mare plăcere. Nu voi mai cita din postările voastre, voi încerca să răspund, pe rând, la unele din nelămuriri.

În general, în proiectare, pe desenele de execuţie ale unui produs existau rubrici de modificări. Deci pe desenul general de ansamblu pentru V3A se putea face modificarea la gabarite, mase, chiar componente, prin simpla înscriere la aceste rubrici. Se complecta rubrica cu "modificat înălţime" sau "modificat masa totală", se trecea data, semna proiectantul şi şeful de proiect. Titlul desenului original nu se modifica. În câmpul desenului se bara cu o linie oblică cota sau masa sau componenta ce se modifica şi se scria noua cotă, masă sau componentă. Atunci când "cârmaciul ştie-tot" a dat dispoziţie să se reducă consumul de metal, atât la ITB cât şi la AUTOBUZUL, singura cale de a reduce acest consum a fost reducerea înalţimii tramvaielor, troleibuzelor şi autobuzelor, pentru că dacă s-ar fi umblat la şasiu, boghiu, alte elemente de rezistenţă, ar fi fost jale mare. La V3A, inălţimea vagonului de la capul şinei este 3186 mm, iar după modificare este 3086 mm, deci 10 cm mai scund, nu 30 cm. Dacă de aici se reducea greutatea cu 700 Kg şi proiectantul mai adăuga din burtă 300, "ura", am făcut o economie de 1000 Kg pe un tramvai. Tramvaiele fabricate pentru provincie au fost considerate exemplare ale modelului de bază, neoficial le spuneai "varianta .....".

Dacă reţeaua din Braşov a trebuit să fie coborâtă cu 30 cm, eu cred că a fost o greşeală de construcţie (nu de proiectare) a acesteia. Vă voi cita din desenul general de ansamblu al tramvaiului V3A : "Înălţimea de la capul şinei la suprafaţa de contact a captatorului în poziţia de blocare superioară: 6400 mm"; "Înălţimea de la capul şinei la suprafaţa de contact a captatorului în poziţia de blocare inferioară: 4270 mm"; "Cursa de lucru maximă a captatorului 6000 plus-minus 40 mm. Cursa de lucru minimă a captatorului 4800 plus-minus 40 mm." In concluzie, chiar dacă caroseria ar fi fost cu 30 cm mai scundă, captatorul se înscria în toleranţele admise.

Reţeaua de tramvai nu este proiectată pentru un anume tip de tramvai, ci pentru a suporta o greutate maximă rulantă a mijlocului de transport ce circulă pe ea. Aici nu este cazul, pentru ca un vagon dublu articulat V3A are aceeaşi masă totală rulantă, la gol, ca şi un cuplu vagon-motor TIMIŞ-2 cu remorcă TIMIŞ-2. Mai exact, vagonul V3A are o masă totală rulantă la gol de 35000 Kg, vagonul-motor TIMIŞ-2 (sau dacă vreţi denumirea de fabrică TM-69) are 21500 Kg şi remorca TIMIŞ-2 (TR-69) are 13500 Kg, deci în total 35000Kg. Nu erau nici măcar cu 1 Kg mai uşoare.

Deşi am ajuns off-topic, vreau să precizez că masa nu se repartizează în mod egal pe toate cele 8 osii ale vagonului V3A, în primul rând din cauza boghiurilor, primul şi al patrulea, fiind motoare, sunt mult mai grele decât al doilea şi al treilea, care sunt boghiuri purtătoare. Se mai adaugă la primul boghiu şi cabina vatmanului şi, de asemenea, la primul şi la al doilea boghiu se adaugă greutatea echipamentelor electrice şi electronice de pe primul segment, mai multe decât pe al treilea segment.

Multumesc dlui Bucsan pentru precizarile mai mult decat binevenite. Intr-adevar nu putea fi vorba de 30 cm, eventual de 13 cm. Dupa atat timp, probabil cineva a facut o confuzie. Ideea este ca pantograful atingea firul de contact cu intermitente si a trebuit sa fie lasata mai jos reteaua. Lucrul acesta s-a facut din cate stiu intr-un timp record, dar alte probleme mai greu de rezolvat, la calea de rulare, au provocat mai multe deraieri in timpul probelor. Sa amintim ca linia fusese construita prin "munca patriotica" a intreprinderilor brasovene, in baza celebrei Legi nr. 1...

Amintiri...

http://www.drehscheibe-foren.de/foren/r ... ?5,5708756

Cateva imagini superbe, din perioada 1998 - 2003, preluate de pe http://www.shugotram.jp/

V3A-uri: