Consiliul Local Brasov a fost amendat cu 2 amenzi a cate 30.000 RON pentru incalcari ale legilor, in decizia sa de a pune in circulatie un traseu de autobuz judetean (noul 17 barat), fara a avea aceasta abilitare. Primarul Brasovului sustine insa ca, faptul ca terenurile (de fapt doar padurile) din Timisu de Jos si Timisu de Sus au revenit in patrimoniul privat al municipiului, justifica existenta unui astfel de traseu. De asemenea, se invoca faptul ca exista brasoveni care lucreaza la firme de pe teritoriul de azi al Predealului (?!?). Din pacate, e vorba doar de o proprietate a orasului, nu si de extinderea limitei sale administrative la dimensiunile pe care le-a avut pana in anii 50. De aceasta din urma necesara corectie nu s-a preocupat nimeni, interesul fiind doar pentru exploatarea lemnului din padure. Daca municipiul dobandeste un imobil in Bucuresti, sau daca prin Bucuresti sunt niste salariati brasoveni care lucreaza acolo la vreo firma, inseamna ca RAT Brasov poate sa infiinteze o linie de autobuz "locala" pana in Bucuresti???

(...eventual servind si celebrul judet Ilfov...)
Solutia normala ar fi fost ca Brasovul sa revendice in acesti din urma 18 ani fostele sale granite administrative, valabile sute de ani, pana cand comunistii le-au schimbat (1950-52). Prin infiintarea orasului Predeal (rezultat din comasarea mai multor asezari care initial erau in judete diferite), orasul Brasov a pierdut o importanta zona care era in administrarea sa directa: localitatile suburbane Timisu de Jos si Timisu de Sus. Fosta comuna saceleana Baciu a pierdut si ea atunci catunul Dambu Morii si zona Izvor din Timisul de Jos. De asemenea, in context asemanator, Brasovul a mai pierdut terenuri din Stupini, care au trecut la Sanpetru. In schimb, atat Brasovul cat si nou creatul oras Sacele s-au infruptat copios, in anii 60-80, din teritoriul comunei Sanpetru, aceasta piezand zona pe care se afla azi cartierul Timis-Triaj si triajul CFR, CET-ul si terenurile pana la soseaua spre Zizin.
Strategia comunista a fost aceea de a modifica in asa fel limitele administrative, incat sa fie anihilate legaturile istorice dintre localitati. In special, s-a urmarit sa dispara unitatea comunitatilor germane. De asemenea, s-a dorit mai intai segregarea fortata, iar mai apoi amestecarea arbitrara, tot atat de fortata, a comunitatilor romane si maghiare din Ardeal. Se poate spune ca s-a reusit. Si astazi, aceste aberatii administrative persista. Din pacate, cei care ar fi trebuit sa actioneze statul in justitie pentru inlaturarea lor (primarii localitatilor), sunt mai degraba interesati de aspectele economice cu aceste terenuri (taierea padurilor, tunuri imobiliare, impozite culese etc), neglijand total aspectul revenirii limitelor administrative la configuratia normala.
Pana la a avea trasee RAT care sa lege foste trupuri ale orasului, era de dorit ca acestea sa fie revendicate administrativ. Zona metropolitana ar fi si ea necesara ca instrument juridic, dar nu suplineste lipsa unor delimitari corecte intre localitati. Oricum, suntem departe, tare departe, de asa ceva. Totul e deocamdata doar la nivelul de improvizatie jalnica, cu parfum electoral.