TTT (Transport-Travel-Tourism)

"T.V." 1 avea 26 de locuri pe scaun si 69 in picioare, motor de "S.R."-101 asezat in fata (avea acea "cada" rasturnta, precum la "M.T.D." (Vulcan si "Skoda" Cazan si Carosa RTO-706)), iar "T.V." 2U avea 34 de locuri pe scaune si 36 in picioare.
De "T.V." L2R si "T.V." 7 a auzit cineva?
http://www.aspera.ro/dl/eseuasperacraciunescu.pdf

Am gasit in revista Stiinta si Tehnica, numarul 12/1957 un articol despre autobuzul TV-1. Desi sper sa va lamureasca un pic, s-ar putea mai mult sa incurce. Si asta pentru ca in poze, autobuzul are usa 1 intre axe. Citez:

Noi autobuse romanesti
Nu a trecut nici un an de cand muncitorii, tehnicienii si inginerii uzinei "T. Vladimirescu" au devenit constructori de autobuse, si iata ca s-a realizat un nou tip de autobus. Acesta s-a proiectat pe baza observatiilor facute in exploatare asupra autobuzului M.T.D., pentru a lichida deficientele inregistrate si a obtine performante mai bune.

Autobusul M.T.D. este bine cunoscut publicului nostru si de aceea nu vom mai insista asupra lui, ci vom arata ce are nou autobusul TV-1. In primul rand, autobusului i s-au adus o serie de imbunatatiri constructive. Axa sin fata s-a lungit cu 300mm, ceea ce asigura autobusului o stabilitate mai buna, face manevrarea directiei mai usoara si mareste unghiurile de bracaj.
Sasiul a fost latit pentru a reduce eforturile de torsiune si s-a trecut la constructia sudata a lonjeronului, ceea ce permite o executie de buna calitate, mai economica si mai rapida decat constructia nituita. Platforma din spate (de urcare) s-a adus la acelasi nivel cu culoarul, eliminand treapta din dreptul taxatorului, iar intreaga platforma este mai aproape de sol cu 200mm. Prin modificarea platformei s-a imbunatatit circulatia in interiorul autobusului si s-a redus aglomerarea la urcare, deci se va putea mari viteza comerciala a vehiculului, iar calatoria va fi mai comoda.
Invelisul exterior al autobusului a fost realizat din panouri demontabile in locul constructiei sudate. Pentru imbunatatirea ventilatiei s-au realizat doua geamuri mobile pe partea dreapta a autobusului, iar pentru eliminarea zgomotelor si vibratiilor suparatoare, rama geamurilor fixe a fost imbracata cu cauciuc.
Constructorii nu l-au uitat nici pe sofer. Scaunul acestuia are posibilitatea de reglare longitudinala si locul soferului e separat de restul autobusului. In felul acesta au fost rezolvate unele din deficientele autobusului romanesc, creand un nou tip: TV-1.
Care sunt perspectivele viitorului?
In prezent se proiecteaza un nou tip de autobus denumit unificat pentru ca prezinta o constructie comuna pentru autobus urban, interurban si troleibus. Acest nou tip de autobus va avea motorul amplasat in spate si complet izolat de interior, astfel incat gazele si caldura degajata nu vor mai deranja pe calatori. Schimbatorul de viteze cu maneta amplasata la tabloul de bord va permite o conducere mai usoara. Suspensia din spate va fi independenta, iar cea din spate va avea bara stabilizatoare pentru egalizarea sarcinilor si amortizare. Manevrarea usilor se va face separat de la incasator si de la sofer, cu comanda pneumatica.
Numarul de locuri pe scaune va fi sporit la 33, pasul dintre scaune va fi marit cu 50mm, ceea ce va permite o pozitie mai comoda a pasagerilor, iar circulatia interioara se va imbunatati prin plasarea usii de coborare in fata rotii (in consola). In sfarsit, spre deosebire de constructiile anterioare, platforma din spate va fi coborata pana la 650mm fata de sol (in loc de 800mm la TV-1 si 1000mm la M.T.D.)
Noile autobuse interurbane vor avea o viteza maxima de 70 km/h iar cele urbane de cca 60 km/h.
Astfel, cu initiativa si elan, cosntructorii de autobuse lupta pentru a da tarii autobuse moderne, economice si cu aspect cat mai estetic.

Poze cu comentarii:

Masca autobusului TV-1 vorbeste de straduinta constructorilor de a realiza un autobus mai frumos.


Invelisul exterior din panouri demontabile reprezinta de asemenea un progres in constructia autobusului.

Rasfoind in continuare Stiinta si Tehnica, am gasit si un articol despre M.T.D., care cred ca se potriveste cel mai bine aici. Citez din numarul 5/1955.

Primul autobus romanesc

De curand industria noastra a inregistrat o noua victorie realizand prototipul unui autobus urban fabricat la noi in tara. Proiectarea si construirea caroseriei s-a efectuat, pe baza documentatiei tehnice sovietice, la Atelierele Centrale ITB. Intreaga caroserie, construita din profile de tabla de otel, a fost executata in aceste ateliere si montata pe un sasiu de camion tip "Steagul Rosu" prelungit cu longeron suplimentar din O.L. 42.
Autobusul este dotat cu un motor tip "Zis 120" de 90CP. El are o lungime totala de 8,5m, latimea 2,52m, iar inaltimea de 2,92m. Autobusul este inzestrat cu fotolii si are o suspensie speciala cu flexibilitate variabila in functie de sarcina, ceea ce asigura pasagerilor o calatorie placuta. Scheletul celor 15 fotolii este confectionat din teava trasa la rece, iar tapiteria este imbracata in pergamoid. Podeaua este acoperita cu cauciuc striat. Cele doua usi a caror latime este de 1,2m fiecare, functioneaza pneumatic.
In elegantul autobus pot calatori pana la 60 de persoane, dintre care 28 ocupand loc pe scaune. Dupa perioada de rodaj, cand se vor cunoaste toate rezultatele, se va trece la fabricarea in serie a primului autobus romanesc.

Revenind la Autobuzele TV (cum este si topicul), in Romania, din pacate s-a sters intentionat "istoria", prin faptul ca toate vehiculele au fost casate. Asa nu mai gasesti un Steagul Rosu 101, nu mai gasesti nimic. Mie mi-a placut de copil Autobuzele TV "rotunde" si "patrate" cum le numeam eu, mai ales emblemele uriase "TV". Dupa 1990, la Sighisoara, echipa de fotbal "Metalul" a dus un Autobuz TV scurt la casat. Eu am vrut sa il cumpar, ca sa il restaurez, dar m-am ales cu injuraturi..... Autobuzul era ca cel din poza de mai jos, cu capace, cu emblemele pe el, culoarea era bej cu crem. A fost o adevarata bijuterie. Motorul era cel original, pe benzina, suna ca motorul de Bucegi 113 (dar nu este acelas). Unii au fost suparati pe el, ca consuma vreo 50 de litri de benzina (probabil fiind prost reglat/intretinut).

mda, pai asa suntem noi, o rasa de trogloditi. imi pare rau ca trebuie sa spun asta, dar procentul foarte mare de oameni inculti nu poate duce la alta concluzie. ca o adaugire la dezastrul general, in zbaterea mea prosteasca am aflat ieri o alta porcarie dupa cea cu arhiva Rocar: fostul IDT (institutul de documentare tehnica) actualmente INID (inst. nat. de informare si documentare) a fost evacuat acum trei ani, arhiva bagata in saci de plastic (5600 buc.) si depozitata undeva la Magurele. in arhiva, printre altele, se aflau si caietele selective cu toata documentatia privind autobuzele TV de la inceputuri pana in momentul 1990 si ceva. mda.
@Kappa, ar mai fi o sansa la Brasov, la fostul sau actualul daca o mai fi, ICPAT (institutul de cercetare si proiectare autovechicule si tractoarelor)

Cand a inceput fabricarea modelului TV 20 U?

in 1966

Frumos aliniate.

Un astfel de autobuz a fost folosit de catre echipa de fotbal Progresul Terezian (Sibiu). L-am revazut proaspat revopsit chiar in anii '90. Ce s-a intimplat oare cu el?

Autobuzul din poza 'terezian.jpg', ca si cel din poza 'T.V. Bus kurz.jpg' postata de TV 14C, este de tipul TV 7R, sau TV 71R . TV 7 s-a fabricat la "Tudor Vladimirescu" incepand din 1964. Din 1967, fara sa se modifice decat in mica parte aspectul exterior, dar cu unele imbunatatiri constructive care nu se vad, s-a fabricat sub numele TV 71R. A fost standardul de mica capacitate produs in Romania. Vehiculul a fost foarte performant pentru vremea sa, avand si un design de-a dreptul futurist: parbriz panoramic, usi si ferestre trapezoidale, etc. Motorul era puternic in raport cu greutatea, iar suspensiile mai performante ca la TV 2.

Nu s-au fabricat multe exemplare, fiind considerat neeconomic si utilizat in principiu doar pe trasee dificile, dar cu trafic redus. Marea majoritate a exemplarelor au circulat la IRTA pe trasee interurbane scurte.

Si fiindca tot veni vorba de TV-uri, sa mai depanam ceva nostalgii.
TV 1 s-a fabricat incepand din 1958 (pe baza unui prototip din 1957), inlocuind celebrul buldog romanesc, numit "Mao Tse-Dun" (...in ortografia epocii; prescurtat: M.T.D. - a nu se confunda cu troleibuzele MTB de fabricatie sovietica!). Au fost mai multe variante/modele de TV 1.
In primul rand a fost varianta urbana, cu doua usi (una catre mijloc si una la spate), apoi cea rutiera (cu o singura usa). Interesant este ca si la varianta rutiera usa era tot mecanica, si nu manuala, cum a fost prevazuta ulterior la TV 2R si TV 20R. Initial, usile erau din doua canaturi. Ulterior s-au construit in patru canaturi, prezentand forma ambutisata a unor geamuri inexistente la partea inferioara. Asta pentru frumusete.
Modelul expus pe site-ul RATB prezinta o ciudatenie rara : este un model de trecere spre TV 2, avand prima usa in consola fata. S-a fabricat in serie mica in 1959-60, foarte probabil exclusiv pentru ITB.
Mare pacat ca romanii n-au pastrat nici un TV, macar pentru muzeu. Uzina Autobuzul a avut pastrate capetele de serie de la TV 2U si TV 2E si primele Roman-uri facute sub licenta, undeva in spatiul de protocol, pana cel putin in anii '80. De cate ori vizita Ceausescu uzina, le puteai vedea (la televizor, bineinteles ). Mi-e si frica sa intreb, dar totusi: stiti ceva de soarta acestor exponate cu valoare de patrimoniu?

Ziceai de TV 2 R. Ce inseamna acel "R"

"R" vine de la "rutier", si in limbajul acelei epoci insemna un autobuz de tip interurban. Adica un autobuz care avea usi mai putine, si de regula manuale, un numar sporit de locuri pe scaune si celebrul port-bagaj de pe acoperis, la care se ajungea pe o scarita demontabila.
Acest tip de codificare s-a pastrat si la autobuzele interurbane ceva mai moderne: Roman 109 RD, Roman 111 RD, Roman 111 RDT.
Tot asa dupa cum "U" vine de la urban; "D" de la diesel; "T" de la turistic; "A" de la articulat; "E" de la electric (adica troleibuz); "M" de la modernizat.

Uitasem: anii de fabricatie corecti pentru TV-uri, si nu numai !
- autobuzul M.T.D.: 1955-1958
- troleibuzul T12 (URAC, prin modificare autobuze interbelice): 1955-1958
- generatia TV 1: 1958-1960
- troleibuzul TV 2E (cu mai multe modele si variante): 1959-1968
- autobuze din generatia TV 2: 1960-1968
- autobuzul TV 7R: 1964-1967
- autobuzul TV 71R: 1967-1973
- autobuze din generatia TV 20: 1968-1975 (in nici un caz 1966 !)
- troleibuzul TV 20 E: 1969-1975
- autobuze numite si Roman Diesel A8: 1974-1978? apoi A-83: 1983-1987
- autobuzul ROMAN 112 UD (licenta MAN): 1974-1979/80
- troleibuzul DAC 112 E: 1976-1980
- autobuzul ROMAN 109 RD (caroserie MAN/motor SAVIEM): 1976-1978
- autobuzul ROMAN 111 RD(T), numit mai apoi "DAC", cu multe variante si modele: 1977-199x?, de departe cel mai longeviv tip.

NU mai enumar tipurile fabricate incepand din 1979, si care in genere sunt inca bine cunoscute.
Ceea ce este interesant: intotdeauana dupa o generatie cu caroserie patratoasa a urmat una cu caroserie rotunjita, si invers. Aici se vede bogata imaginatie a "designerilor" nostri.

Mai longeviv ca Dac 117 UD (1979-1998)?

DAC 117 UD(A) nu s-a mai fabricat dupa 1989 decat sporadic, in putine exemplare, de fapt pe ascuns . Motivul a mai fost dezbatut pe un alt topic din forum, care acum imi scapa. A existat un proces juridic foarte stanjenitor intre Ikarus Budapest si ROCAR (ex Autobuzul). Pricina: se pare ca ai nostri au furat pur si simplu, fara a avea licenta, solutii tehnice la articulatie, brevetate de catre Ikarus. Rezultatul: S-a interzis in cele din urma lui ROCAR sa mai produca articulate. Deci cel, putin oficial, dupa 1994 ROCAR nu ar mai fi produs articulate. S-au mai livrat totusi cateva troleibuze (de ex. #108 din Brasov, 1997) si chiar autobuze pe comenzi speciale reduse.

Dar DAC 117 UDA a mai generat inca un mare scandal, in anii '80. Pana in 1983, toate aceste vehicule au fost prevazute cu cutie de viteze automata "fabricata in Romania". In Bucuresti au circulat foarte multe astfel de exemplare, inlocuind Ikarus-urile 280 care, din lipsa de piese de schimb fusesera casate prematur.
Ei, povestea cu aceasta cutie de viteze a fost urmatoarea: cei de la Karosa au dovedit ca s-a realizat prin furt de inteligenta, respectiv romanii au folosit solutii tehnice brevetate de cehi, fara nici o licenta.
Intrucat la vremea respectiva si Romania si Cehoslovacia faceau parte din acelasi bloc comunist si din CAER, nu cred ca s-a ajuns la un proces. Probabil ca a intervenit arbitrajul Moscovei, pentru a musamaliza scandalul.
Astfel, nu numai ca "Autobuzul" a renuntat din 1983 la aceasta cutie de viteze, dar toate, absolut toate vehiculele care o aveau montata (inclusiv cele din provincie) au fost modificate si cutia a fost inlocuita cu cea de tip mecanic. N-a fost nici o pierdere. Cei care au prins acele vremuri isi pot aminti cat de prost functiona cutia de viteze automata autohtona. La trecerea dintr-o treapta in alta se produceau smucituri si zgomote din cele mai penibile.

A mai fost o consecinta a scandalului acesta din urma: cehii nu au mai livrat niciodata dupa 1980 Karose in Romania, si se pare ca nici Romanii nu au mai solicitat Karose. Parcul de Karose din Constanta si din Brasov era insa impresionant (in 1974 spre exemplu, in Constanta toate autobuzele ITC erau de tip Skoda-Karosa), iar lipsa pieselor de schimb care a urmat inevitabil dupa scandal le-a grabit cu mult sfarsitul.

Dar sa revenim totusi la topic.

Repet intrebarea mai veche:

"Uzina Autobuzul (Rocar) a avut pastrate capetele de serie de la TV 2U si TV 2E si primele Roman-uri facute sub licenta, undeva in spatiul de protocol, pana cel putin in anii '80. De cate ori vizita Ceausescu uzina, le puteai vedea (la televizor, bineinteles ).
Mi-e si frica sa intreb, dar totusi: stiti ceva de soarta acestor exponate cu valoare de patrimoniu ? "
Locul lor ar fi in muzeu.

Ca sa fiu mai clar, avand in vedere ca nu pot edita: 211 e ruginit bine de tot in partea din fata in poza respectiva. Daca modelul e fabricat in 1968, asta insemna ca avea 14 ani. In 14 ani sa rugineasca in asa hal?
In plus, se spune ca, la scurt timp, a fost casat. Casare la 14 ani de functionare?

Troleibuzul TV 20E #211 din Brasov a facut parte din ultimul lot achizitionat de troleibuze TV in acest oras, in anul 1975, fiind fabricat probabil in acelasi an. In poza nu mai are vopseaua originala (fondul era o nuanta de alb-crem mai galbuie), dar totusi este ruginit... Eu am trait acele vremuri si va pot spune ca rugina era omniprezenta in parcul ITBv. Aparea cam la doi ani de la introducerea in circulatie. Motivul: deficiente de fabricatie (pregatirea tablei pt. vopsire), dar si proasta intretinere. Ultimele troleibuze TV 20E (deci probabil si #211) au fost casate in 1983, caroseria catorva fiind facuta cadou unor scoli sau alte institutii pentru a o folosi drept magazie .

Nici un troleibuz TV 20E nu a supravietuit la Brasov mai mult de 8-9 ani. Aceasta era durata dupa care era inlocuit. La autobuzele TV, durata era si mai scurta: 6-8 ani - ca sa revenim la topic. Atentie, ma refer strict la Brasov, unde vehiculele erau exploatate foarte intens si lipsite de o mentenanta corespunzatoare. In alte orase mai mici, am calatorit cu autobuze TV 2U chiar si in 1980, iar in Bucuresti, cel putin un troleibuz TV 2E a supravietuit pana in 1981-82.

In mod sigur nu a fost TV 20. A existat autobuz cu ferestre mari la acea vreme doar TV 7 (devenit din 1967 TV 71), care insa era scurt (7m).
A mai existat si un prototip de autocar {TV 21, later edit}, cu geamuri mari, construit cam prin 1967, de lungime normala, inspirat din TV 7, prototip care a stat la baza viitorului TV 20, dar care nu s-a mai fabricat in serie. Daca mama ta a calatorit intr-adevar cu un TV, acesta nu putea fi decat TV 7 (71) sau prototipul "TV autocar", pe care il atasez. Primele autobuze TV 20 au fost livrate de "Autobuzul" in primavara anului 1969. De altfel in 1969, inca s-au mai livrat si troleibuze TV 2E.
Au mai circulat in Bucuresti la acea vreme si autobuze Skoda 706-RTO Lux care aveau ferestre zenitale in acoperis, dand senzatia de "geamuri mari"; acestea aveau o singura usa si erau utilizate pe liniile de agrement si preorasenesti.

TV 7 si 71 au avut din constructie motor pe benzina, ca toate vehiculele romanesti contemporane lor.

TV 71 nu este numai o rebotezare, au avut loc imbunatatiri constructive, la exterior apar elemente ce vor fi apoi utilizate si la gama TV 20.

TV 2 care aveau si faruri de ceata din constructie au fost doar TV 2R (rutier). Acestea mai aveau si alte deosebiri: lipsa casetei indicatoare de traseu, usi cu deschidere manuala, mai multe locuri pe scaune, grile suplimentare de ventilare/priza aer la motor lateral-spate-jos, portbagaj. Totusi au existat si TV2R fara faruri duble, si anume primele serii fabricate prin 1960-61; acestea se mai deosebeau si prin prezenta aparatorilor la faruri, a semnalizatoarelor mici de sub faruri si a unui ornament liniar ce delimita o schema de vopsire in zig-zag pe lateralele caroseriei.

In privinta TV 20: toate autobuzele urbane au avut caseta de linie si usi actionate pneumatic, cu 3, respectiv 4 canaturi. In schimb cele rutiere nu aveau caseta de linie iar usile erau actionate manual, usa din spate fiind de aceeasi dimensiune cu cea din fata si ultimul geam dintre usa si luneta in consecinta mai lung. Si aici insa trebuie spus ca ITA a avut o perioada in exploatare atat TV 20R cat si TV 20U. Acestea din urma proveneau de la fostele trasee preorasenesti, care, incepand cu 1 ianuarie 1975 au trecut din exploatarea Consiliilor Populare in cea a Ministerului Transporturilor.

In mod sigur "U" nu a insemnat "unificat" ci urban. TV 2R era si el unificat si nu continea "u" in titulatura. Prin extensie, Roman 112 UD nu era unificat cu nimic din ce exista la vremea aparitiei sale.

Iata un TV in Bucuresti (din pacate nu mai stiu de unde am poza):

de la mine , si este facuta in Ploiesti.

La TV 2U din Ploiesti, se observa foarte bine caracteristicile loturilor fabricate pana in primavara lui 1961: in loc de priza mare de aer de mai tarziu, cele 4 prize mici laterale-spate sus si jos.

O imagine superba: trei autobuze TV 1 (fabricate 1959, 1960), in fata teatrului din Hunedoara.

Autobuze TV 2 R si TV 1 R (de tip "rutier"), la lacul de acumulare Bicaz.
Se remarca friza cu patratele alb-negru de tip "taxi" vopsita pe TV 1, caracteristica autobuzelor IRTA la sfarsitul anilor 50.

Ceeace nu e posibil la romani, se pare ca a fost posibil la altii: pastrarea unui autobuz TV old-timer (?). Interesant ca in tabelul de evidenta este numit "Bucegi TV 71R", probabil asta era denumirea de export, sau poate se refera la faptul ca avea motor de Bucegi.


Din pacate nu ma descurc cu limbile slave, si nici nu au in baza de date vreo poza. Poate cineva intelege mai mult:

http://www.trolejbus.cz/parkc.htm

TV 1 la Hunedoara

In 13 mai 2006 ne-am adunat la Iasi (organizator Vali Sava) pt. a calatori cu un TV 20 R.
Fabricat in 1975, i s-a pus motor Saviem si cutie de Mercedes O302.

Sa rememoram frumoasa excursie.

Primul popas (fortat): Bucium.