TRANSIRA

Avand in vedere ca avem o linie unicat in Bucuresti, cu multe concepte unice si mai ales ca a fost prima linie din Romania voi face un scurt istoric si o prezentare a metroului usor din Bucuresti - Linia 41.

Sa vedem diferenta dintre tramvaiul clasic si metrou usor.
Tramvaiul clasic se refera la sistemul in care calea de rulare se pozeaza pe strada si imparte calea de rulare si cu trafic auto.Viteza recomandata pe acest tip de linie este 30-40kmh.

Sistemul de transport usor (metrou usor, metrou lejer sau LRV - Light Rail Vehicle) este caracterizat prin cale de rulare utilizata partial sau total, in exclusivitate, de tramvai. Aceasta permite circulatia unor trenuri mai lungi si realizarea unor performante mai bune decat tramvaiul clasic - viteza recomandata 50-60kmh, fiabilitate, confort, siguranta in trafic. De asemenea pe traseele de metrou usor exista sisteme de comanda a semafoarelor pentru asigurarea treceri tramvaielor si a sistemelor de managament computerizat.

Separarea traseului metroului usor de restul traficului reprezinta o tendinta in toate tarile avansate si asigura o ritmicitate si siguranta mai mare a transportului in comun. O mare diferenta fata de metroul clasic este costul foarte mic de construire si intrentiere (se renunta la tunelele si statiile subterane foarte costisitoare)

Si cateva poze cu metroul usor de afara...

Conceptul de metrou usor a fost discutat de specialictii ITB inca din anii '80, dar la acea vreme termenul era "tren electric de centura". Abia incepand cu 1997 a inceput sa se contureze un plan concret in Planul de Reorganizare al RATB unde sistemul era punctat ca "inceperea realizarii unui nou sistem, metrou usor LRV, prin reabilitarea unor linii de tramvai a caror cerere de transport depaseste 15000 calatori/ora si sens cu posibilitati de extindere in zonele preorasenesti.
In 1999 au aparut si conditiile pentru introducerea metroului usor:
- cale de rulare noua si separata complet de traficul auto
- acolo unde separarea nu este posibila se va acorda prioritate absoluta tramvaielor
- pe liniile de metrou usor trebuie sa circule exclusiv vehicule de mare capacitate - peste 400 calatori.
- liniile de metrou usor propuse pe vremea aceea erau - 41,32,35,34,21,11,12,19,40.
- in 2003 au fost refacute toate studiile iar liniile propuse au ramas 41(deja facuta), 32 si 21
- in 2007 s-a decis ca doar 41 sa ramana linie de metrou usor, restul vor ramane tramvai modernizat.

Cateva poze cu traficul in zone cu linie simpla de tramvai.

Sa vedem caracteristicile liniei 41 generale precum si dinainte de modernizare.

Linia 41 leaga Piata Presei de cartierul Tudor Vladimirescu trecand prin cartierele 1 Mai, Crangasi, Militari, Drumul Taberei si Ghencea. Lungimea este 9,4Km cale dubla si 16 statii incluzand capetele.
Distanta medie intre statii este de 590m, statiile au refugii cu o inaltime de 35cm.Pe aceasta linie exista un pasaj suprateran - Podul Grant, un pod - Podul Ciurel si un pasaj subteran - Pasaj Lujerului.

Inainte de modernizare linia 41 avea urmatoarele caracteristici:
- cale de rulare alcatuita in aliniament din sina tip Otelul Rosu, inglobata in dale de beton armat precomprimat si in curbe de sine cu canal legate cu antretoaze, pe pat de balast.
- linia este exploatata de tramvaie standard tip V3A-93
- viteza comerciala este de 15km/h
- grad de aglomerare - 800-5500 calatori/ora si statie, parcul actual de vagoane alocate liniei nu poate prelua un flux mai mare (31 tramvaie V3A la data inchideri totale pentru modernizare)

Implementarea sistemului pe linia 41 a avut mai multe faze pe termen lung:
- 1997 studiu de prefezabilitate pentru infrastructura
- 1998 studiu pentru imbunatatirea substatiilor electrice si managamentului de trafic
- 1999 demararea proiectarii
- 2002 in martie au fost incepute lucrarile pe tot tronsonul
- 2002 in octombrie a fost inaugurata linia 41 "Metrou Usor"

De ce linia 41 a necesitat transformarea in metrou usor?
- este o axa de transport importanta intre doua puncte de interes care nu sunt legate cu metrou
- cerere foarte mare de transport
- grad avansat de uzura a liniei si disconfort
- pericol crescut de deraieri si alte incidente
- reteaua necesita reparatii dese

Linia 41 a fost infiintata initial in 1982 pentru a face legatura intre Piata Presei si Crangasi, in 1985 a fost prelungita pana in Militari iar in 1987 a fost prelungita pe traseul actual Piata Presei - Ghencea.

Linia 41 Metrou Usor

Date tehnice:
1.Lungimea traseului: 18,8 km. cale simpla
2.Numar statii: 30
3.Puncte majore de interes: Piata Presei Libere, Piata Crangasi, Bd Timisoara - Lujerului, Drumul Taberei, Ghencea
4.Capacitate maxima de transport: 6300calatori/ora si sens, 120.000 calatori zilnic
5.Cartiere deservite: Domenii, Crangasi, Militari, Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu

Caracteristici ale proiectului:
1.Cale proprie de rulare izolata de traficul auto
2.Inlocuirea totala a suprafetei de rulare
3.Imbunatatirea sistemului de alimentare cu energie electrica
4.Sistem nou de prindere elastica a sinei
5.Mijloace de protectie fonica
6.Refacerea retelelor edilitare
7.Instalatii de dirijare si asigurare a prioritatii garniturilor de metrou usor in 11 intersectii
8.Refacerea peroanelor - cu unele de dimensiuni mai mari si garduri de protectie
9.Acces direct la metrou de pe peroanele statiei Crangasi.

In continuare voi prezenta in poze linia de metrou.

Incepem cu terminalul de la Piata Presei, linia de tramvai de iesire, un macaz cu 2 linii mai speciale de iesire pentru 2 sensuri diferite.

Detalii ale macazului, care este automat dar in caz ca se defecteaza ceva la postul de procesare exista si posibilitatea de a fi schimbat manual. Sa vedem semaforul aferent, cu un tip de indicator pe stalp si cutiile de comanda ale macazelor.

Pe o portiune de 3 statii (Bd. Marasti) linia este separata doar de niste denivelari din beton, deoarece traficul din aceasta zona nu a necesitat o separare cu garduri. De asemenea este pozata si statia de sosire de la terminalul Piata Presei.

Pe Strada Turda exista o linie mai speciala, tip CF dar inglobata in beton si cu izolatie fonica. Accesul in statia Turda/Pasaj Grant se face exclusiv prin trecerea pietonala subterana (teoretic ) De asemenea incepand cu Str Turda linia este separata total de trafic, exceptie intersectiile.

Traversam Pasajul Grand dinspre Crangasi spre Turda. Se observa ca statia de la Sos. Crangasi este dotata si cu o trecere subterana pentru pietoni.

Sa vedem si statia Multimodala Crangasi - Acces RATB 41 - Metrou M3.
Se observa si curba de la Crangasi unde este un tip de sina cu canal. Mai vedem si sistemul automat de ungere a liniei montat recent cu panourile de comanda aferente.

De la Orsova la Pod Ciurel...se observa curba stransa dar construita pentru a se intra cu viteza in ea.

Popas in statia Orsova. Observati constructia statiei, cu refugiu si unicul sistem de informare vizual in Bucuresti.De asemenea Metroul Usor in actiune...

De la Bd Timisoara la Orsova prin Pasaj Lujerului.
Un filmulet aici http://ratb.metrouusor.com/filme/Linia4 ... erului.MPG

Intre Piata Drumul Taberei si Bd. Timisoara. Portiuni destul de monotone in portiunea Ghencea - Bd. Timisoara.

Tricodava - Piata Drumul Taberei.Pe sensul opus se observa intre sine o bucla de comanda pentru semafor.

Brasov - Tricodava, la fel de monoton.

Si in final ajungem la terminalul Ghencea...ultima statie.

Terminalul Ghencea - ghiseul de bilete si abonamente si macazul de intrare al liniei 41 si de dirijare pe linia de oprire.

In cele 2 terminale exista niste panouri interesante cu organizarea si orarul liniilor care intorc in aceste terminale. Pacat ca nu au fost actualizate...si normal sunt vandalizate

Parcul actual al liniei 41 este format din 40 vagoane V3A-93 si V3A-93-PPC care sunt exploatate de depoul Bucurestii Noi. Acestea au masti la tampoane, o masca din fibra de sticla si faruri rotunde iar schema de culoare are o forma rosie in fata iar dunga din jurul vagonului este rosie.

Un alt lucru unicat in linia 41 este faptul ca reteaua si elementele sunt concepute exclusiv pentru pantografe cu patina de grafit si cu sistem de apasare progresiva a firului de contact.

Pentru parcul circulant, ca o solutie temporara pana la aducerea de tramvaie noi au fost pregatite 2 solutii.
1.cea prezentata mai sus cu vagoane V3A modernizate cu un design putin schimbat
2.cupluri de cate 2 vagoane V2S-T ca 3002.Din cauza problemelor cu fondurile nu s-a putut asigura construirea a peste 30 astfel de trenuri.

Sa vedem cateva exemple de vagoane contemporane cu podea joasa concepute pentru sistemul de metrou usor.

In zona Casin exista un sistem de absorbtie a socurilor provocate de trecerea masinilor si a tramvaielor in intersectie. Acest sistem are o durata de viata de peste 20 ani si este folosit doar in acest loc pe linia 41 dar si in Bucuresti. La scara larga se foloseste mult pe caile ferate, a aparut prima data undeva in zona Ploiesti-Campina, trecere la nivel pe care se trece fara probleme cu 100kmh. De asemenea a aparut si la majoritatea trecerilor la nivel modernizate pe CF Bucuresti-Constanta.

Din cauza faptului ca aducerea de tramvaie noi de import mai dureaza iar parcul liniei 41 nu mai este fiabil pentru aceasta linie s-a decis ca incepand cu toamna lui 2007 sa se inceapa introducerea de vagoane V3A-93-CH-PPC reconstruite la URAC. Din aceste vagoane primele 2 din serie sunt de culoare galbena iar restul sunt vopsite in schema aferenta liniei 41.

Azi am aflat de ce mereu in linia 41 au fost si o sa fie cele mai noi vagoane si va fi prioritara pentru tot ce este nou. Si sper ca toata lumea care se intreba pe aici de ce tot ce se face in domeniul tramvaielor circula pe linia 41 sa se lamureasca din acest mesaj.

In regiile de transport mari se poarta ca sa existe un depou, o linie reprezentativa si care sa fie folosita pentri diverse intalniri, evenimente, prezentari, schimb de experienta etc. La RATB mereu a fost linia 41 care este cea mai importanta din Bucuresti, traverseaza in mare doar zone bune si cu dezvoltare avansata. Din aceasta cauza fara nici un fel de dubiu in linia 41 RATB va introduce mereu in circulatie tramvaiele cele mai noi si o va intretine cat de mult posibil (din ce se vede este singura linie pe care se fac mereu lucrari de reparatii si revizii). La ora actuala RATB doreste cu orice pret sa introduca aici si cele 2 CH PPC galbene. Daca in decurs de 2 ani de exemplu se aduc 2 loturi diferite de cate 100 tramvaie noi sau altceva acestea cu siguranta vor circula pe linia 41. Depoul de protocol al RATB este Alexandria, aici venind mereu cele mai noi vagoane.

Dupa 41 ca importanta pentru RATB sunt infiintarea liniei 35 pe relatia Dep. Militari > Pipera si linia 34 pe relatia Gara de Nord > Romprim. Restul sunt considerate simple linii de tramvai.

In 2002, dupa inaugurarea liniei 41 a fost lansata si o carte unde este prezentat un istoric al tramvaiului din Bucuresti. De asemenea in aceasta carte este prezentata in detaliu linia 41.

Sistemele de afisare bazate pe afisaje cu segmente sau matrice de led-uri (cel din statii este cu matrice de led-uri) si-au atins intregul potential cam cu 10 ani in urma. De atunci nu a mai avut loc nici o inovatie din simplul motiv ca nu mai are ce sa se inoveze la un afisaj de caractere alfa-numerice. De aceea un astfel de sistem nu o sa fie niciodata depasit pentru ca nu exista ceva care sa-l depaseasca.
Ce vrea sa zica Ratb este ca, la fel ca si pentru celelalte sisteme de afisare din mijloacele de transport din Bucuresti, nu s-a trasat un caiet de sarcini care sa impuna ca aceste dispozitive sa fie usor de reglat si reprogramat sau ca producatorul sa ofere si asistenta pentru reglare / reprogramare. Asa ca producatorii si-au permis sa-si bage picioarele si sa realizeze un sistem cu o electronica ieftina care abia merge cu informatiile initiale scrise in memoria microcontrolerului impreuna cu programul rulat.

Din pacate ce uita sa se spuna in cam toate articolele de ziar este ca a trecut absolut neobservat faptul ca la aproximativ 1 an de cand a fost inaugurata linia se incepea montarea refugiilor pentru calatori si la inca aproape 4-5 luni se montau panourile electronice de informare. Ce iarasi a fost uitat este ca niciodata panourile nu au mers toate bine.

Montajul instalatiilor electrice a fost facut cat se poate de prost. Spre exemplu, la Crangasi s-a spart betonul ad-hoc, au fost pozate cabluri fara izolatie hidro pe sub peron (partea dinspre linie). Senzorii montati pe cale au fost in multe locuri montati in modul cel mai prost, fara izolatie corespunzatoare, in locuri in care se strangea apa (Turda) si s-au mai facut inca multe alte greseli. Iluminatul panourilor publicitare nici el nu a functionat cum trebuie, instalatia electrica avand multe improvizatii dar mai ales lipsa completa a izolarii adecvate la intemperii.

Sa mai spun si ca sistemele montate de curand in cateva din statiile modernizate acum putini ani pe unele trasee (Progresul, Bd. Timisoara) au o instalatie electrica prost conceputa la care nu s-au mai folosit traseele de pozare izolate de langa peron ci s-au improvizat alte solutii spargand cimentul dupa cum a avut chef constructorul? Si ne mai miram ca in toata aceasta debandada un macaz mai se defecteaza la 11 Iunie, Rahova / Ferentari, Sos. Progresul / 13 Septembrie.

In conlcuzie, e chiar cea mai buna ironie ca de-abia acum si-a dat seama si presa ca ceva e in neregula. Pana atunci au dormit un somn dulce ca oricum ei nu prea folosesc transportul public iar stirile explozive despre scandaluri sunt mult mai suculente decat o banala critica coerenta si perseverenta la adresa unor aspecte cotidiene.

La Miciurin, statia spre Piata Presei, nu s-au prins ca acolo nu mai sunt garduri, asa ca pentru senzorul de detectie, au lasat o dala lipsa, au facut un patrat din canal de cablu rotund de plastic, unit intr-un colt printr-o cutie de legatura de montat in perete, totul pus pe pamant si neacoperit cu nimic altceva. Tot sisemul a disparut repede, tocat imediat de rotile late ale jipurilor si limuzinelor baietilor destepti care depaseau peronul.
Dupa o luna, afisajul timpului ramas pana la urmatorul tramvai era permanent 0, apoi a fost dezactivat complet.

Ca sa nu imi mai amintesc ca intai sistemul s-a montat doar in statiile cu copertina, dupa cateva saptamani undeva s-a aprins beculetul ca in Casin nu e copertina, si s-a montat acel sistem miniaturizat in varf de stalp, s-a stricat si el repede.

Abia astept sa vad cum o sa arate noul sistem si cum o sa se balbaie sa explice cum este peste cel vechi. Oare ce o sa-i puna? Plasma si sunet surround?