Cateva lucruri despre ce s-a intamplat pe 1 mai 1959 si imediat dupa.
In cursul lunii aprilie a acelui an reteaua fusese deja pusa sub tensiune de proba si au fost pe rand aduse primele 6 troleibuze de la T.V., tractate pe propriile roti pe DN 1. Cu cateva zile inainte de data inaugurarii au fost efectuate si probe cu vehicule, atat ziua cat si noaptea.
Defilarile festive se desfasurau in acel timp pe actualul Bd. Eroilor, ce atunci avea traseul cu cateva inflexiuni, era mai ingust si trecea prin actuala parcare a lui Aro, continuand chiar prin fata Rectoratului. La rectorat era un parc frumos si nu exista drumul actual spre Poiana. Sensul defilarii era atunci dinspre Casa Armatei spre Posta, abia peste cativa ani acesta a fost inversat. Pentru ca se dorea ca troleibuzele sa circule pe rotile lor la defilare, dar nu exista decat fir cu sens unic si acesta era contrar celui al defilarii, s-a recurs la o solutie mai putin obisnuita. Troleibuzele au fost puse sa circule pe contrasens. Nu cred ca se putea inversa polaritatea de alimentare din statia de redresare, deci s-ar parea ca vehiculele au circulat pe "marsarier" toata defilarea, fie au fost inversate conexiunile la cablurile de injectie. Nu sunt sigur ca TV 2 dispuneau de "marsarier", caci nu am asistat niciodata la vreun mers cu spatele al acestora.
Despre aspectul primelor TV 2E din Brasov ar fi de discutat. Ele au avut o schema de culoare cu totul aparte, care doar in Bucuresti a mai existat. Partea de la nivelul geamurilor (inclusiv) in sus era alba, iar tot ce ramanea sub geamuri era crem, deci tot o culoare deschisa. Se spune ca erau foarte elegante, insa acele culori nu se impacau bine cu rugina sau noroiul, asa ca la prima revopsire au primit schema troleibuzelor mai noi din acel moment. Sunt foarte putine imagini pastrate cu ele in varianta originala. Au fost primele vehicule din Brasov care au primit numere de parc inscrise cu fonturi mici, pe colturi, dar la inceput se pare ca le aveau doar pe colturile de pe partea dreapta. Nu exista inca sigla pe mijlocul caroseriei, cu numarul de parc in ea, de inspiratie bucuresteana. Urmatoarele troleibuze venite nu au mai avut aceasta schema de culoare, ci erau complet rosu-inchis sub geamuri. Apoi au venit cateva cu un rosu-portocaliu mai deschis sub geamuri.
Trebuie spus ca la inceputurile troleibuzului la Brasov nu au existat macazuri. Chiar si dupa aparitia liniei 2 (poate si la inceputurile lui 3), schimbarea caii se facea manual. In intersectii era prezent tot timpul un angajat care facea operatiunea de mutare a captatorilor, pentru ca sa nu fie nevoit soferul sa coboare. In anul 1962, cand traficul crescuse considerabil (62 de vehicule, 6 linii), erau deja prezente macazuri electrice la Castanilor, Hidromecanica, Gara veche, Ceasul Rau, Aro si Poarta Schei. Aceste prime macazuri aveau pentru fiecare fir cate un electromagnet propriu. Dupa cativa ani au fost inlocuite cu unele cu un singur electromagnet care actiona prin sanie comuna ambele schimbatoare simultan, asa cum sunt si astazi. Macazurile aveau alaturat o cutie cu 2 lampi-martor in forma de sageti, cate una pentru fiecare directie, pentru informarea soferului.
Despre cum se facea intrarea/iesirea din garaj pana in 1962 nu am gasit imagini, dar aproape sigur exista linie dubla de serviciu pe 13 Decembrie, evident tot fara macazuri. Garajul era comun cu cel de autobuze, in zona Onix de azi si pana in 1962 troleibuzele au avut o intrare separata cu ocolire prin fosta Str. Luminii. Dupa mutarea prin poarta principala, reteaua de intrare in garaj era accesibila doar dinspre Tractorul, deci vehiculele care se retrageau trebuiau mai intai sa circule pana la Tractorul si sa intoarca. Cele ce ieseau din garaj aveau doar posibilitatea de a o lua spre Ceasul Rau (centru).
Troleibuzele traversau initial in cateva locuri calea ferata. Nu era o problema asta, pentru ca nu exista electrificare la CFR pe atunci. Astfel, pe linia 1 se traversa de doua ori, pe sens spre Triaj, racordul industrial al fabricii de stofe, la Str. Dorobantilor si la Hidromecanica, apoi ambele sensuri traversau pe Str. Harmanului calea ferata de legatura intre gara veche si gara "Strungul" (Hidromecanica), in dreptul Str. Bihorului. Pe linia 2, exista bariera CFR din dreptul actualului Bd. Grivitei, unde troleibuzele se intersectau cu magistrala feroviara spre Sighisoara. Mai departe, linia 2 mai avea o bariera in dreptul actualului Bd. Garii, unde traversa linia de centura a garii vechi de marfuri.
Dupa prelungirea liniei 1 la Depoul Timis-Triaj, a ramas si bucla de intoarcere de la gara veche, unde a aparut linia 1 barat (renumerotata mai tarziu in 4). Nu erau motive ca toate vehiculele sa circule pana la triaj si nici nu ar fi fost destule vehicule in acest caz. O mare parte din ceferisti circulau cu trenul intre complexul triaj si gara veche. Mai erau disponibile pentru a ajunge in triaj si autobuzele IRTA care plecau de la Hidromecanica in directia Harman.
La depoul CFR, linia 1 ajungea pana in 1963 pe vechea sosea, numita acum Str. Fundatura Harmanului. In mod ciudat, pe aceasta strada nu au fost decat stalpi de lemn, care au rezistat pana in 2006. Deci, reteaua trebuie sa fi fost pe traversee care erau ancorate de acesti stalpi, o solutie pe care nu am mai intalnit-o, dar care probabil a fost acceptata stiindu-se ca este o situatie provizorie. Dupa terminarea constructiei viaductului (1963), s-a mutat reteaua pe noua varianta a DN 11, iar capatul era in dreptul blocurilor de caramida din Triaj (imediat inainte de intersectia cu actuala Str. Pascani). Urmele buclei se mai vad si astazi. Din vechiul terminal de pe partea cealalta a caii ferate nu se mai pastreaza insa nimic, pentru ca la un moment dat s-a construit grupul scolar CFR, ramanand in curtea acestuia si fiind acoperit de iarba.
Prima substatie de redresare a fost cea de pe Str. Verii. Foarte probabil, erau la inceput doar trei sau patru circuite de alimentare pe linia curenta (unul chiar la intersectia Harmanului-Verii, altul in apropiere, spre gara veche, altul pe bulevard langa Str. Agriselor si altul la Saguna. Cel de la Aro cred ca a aparut doar in 1962, cand o parte din sarcina a fost preluata de substatia 2 (din spatele bisericii de pe Iorga), fiind in plan extinderea spre Bartolomeu. Pe linia spre Tractorul exista alimentare initial doar in dreptul fostului garaj. Mai tarziu, Str. Castanilor impreuna cu I. Maniu au fost alimentate dintr-un circuit al substatiei 2.
Statiile erau probabil in 1959 dupa dispozitia dinainte de sistematizarea bulevardului Eroilor (fost Stalin). Astfel, nu exista inca statie la Teatru, caci nici teatrul nu fusese inca terminat. Era pe un sens statie pe Balcescu, unde e acum intrarea principala in magazinul Star, iar pe celalalt la Telefoane. Urmatoarea statie era intre intersectiile cu Agriselor si Gradinarilor, iar apoi alta statie putin inainte de Hidromecanica, de unde se putea face transbordarea cu calea ferata spre Sacele. Nici blocurile de la Patria nu existau inca. Pe 13 Decembrie, a existat initial statie imediat la inceput (unde e acum benzinaria OMV), apoi la intersectia cu 9 Mai (la garajul vechi) si la intersectia cu Moldovei. La actualul Faget trebuie sa fi fost o vreme de asemenea statie in ambele sensuri (servind si gara noua dupa 1962), insa eu nu am mai prins-o decat pe sens spre Tractorul. In Piata Sfatului au mai prins si troleibuzele statie vreo 5 ani, apoi s-a mutat in apropiere, pe Baritiu (1964). Pe celalalt sens, statia fusese initial pe Str. Grigoras Dinicu, la intersectie cu Hirscher, apoi s-a mutat in Balcescu, la transformator. In Piata Unirii era statie pe ambele sensuri, chiar in mijlocul pietei, langa celebrul stalp metalic cu consola dubla simetrica pe un singur colier. Calatorii stationau pe carosabil, situatie oarecum periculoasa. Asa ca, dupa cativa ani, s-a mutat statia in directia Poarta Schei ceva mai sus de piata, pe I. Birt, iar prin 1978 s-a mutat si cealalta mai jos, in dreptul dispeceratului Piata Unirii (azi desfiintat).
Fata de Bucuresti, reteaua de contact din Brasov a prezentat de la inceput diferente, de unde deduc ca nu a existat niciodata un standard unic in vigoare. Cea mai vizibila diferenta este distanta mai mica dintre cele doua fire. Si sistemele de prindere difereau. Nu sunt sigur, dar se pare ca Brasovul a introdus primul in tara consola de tip frant, care avea avantajul incarcarii cu o forta mai mica la nivelul colierului. In schimb, in mod sigur la Brasov a aparut prima substatie electrica de redresare din tara care a folosit redresori cu siliciu (adusi atunci din RFG). Anterior, se foloseau doar cei cu vapori de mercur. Statia de pe Verii a avut initial astfel de redresori, foarte voluminosi si foarte periculosi pentru sanatate, importati din URSS.
Primele autoturnuri au fost de tip SR-101. Pentru tractare existau camioane ZIL-151, iar autodepanarea era un autobuz Mao Tse-Dun modificat. Penele de curent erau frecvente pana in anii 70, cand s-a imbunatatit mult sistemul de alimentare.
|