TRENUL FANTOMĂ
Statul român a cheltuit zeci de milioane de euro pentru o cale ferată care nu există. De 20 de ani, oamenii din Hârlău, Flămânzi şi Botoşani aşteaptă să meargă cu trenul pe această rută. Banii au fost pompaţi ani la rând. Au fost făcute exproprieri, au fost construite poduri şi s-a lucrat chiar la un tunel extrem de costisitor. Acum doar bălăriile şi ciobanii sunt singurii beneficiari a unei lucrări pentru care a fost alocat din buzunarul fiecarui român un munte de bani.
Avânt muncitoresc
În anul 1987, s-au demarat lucrările pentru un proiect care urma să scoată din sărăcie o zonă defavorizată din nordul ţării. Oraşul Hârlău era ales ca punct de tranzit pentru o cale ferată care trebuia să străbată comunele Frumuşica, Flămânzi, Cristeşti şi să ajungă la Botoşani. Casele care stăteau în calea trenului au dispărut şi au început să apară primele terasamente. Tot acest elan a durat până la Revoluţie, când lucrările au fost sistate. În 1987, peste 400 de muncitori lucrau în ture, pentru că investiţia trebuia finalizată în doar trei ani. Utilajele şi forfota de la câţiva metri de gară le-au dat speranţe locuitorilor din Hârlău. A venit Revoluţia - a venit şi liniştea. Lucrările la tunel s-au oprit. Abia în 1996 au fost reluate lucrările. Tunelul a fost terminat doi ani mai târziu, cu numai 57 de muncitori. Pentru finisarea lui erau necesari atunci peste 1 milion de dolari, bani care nu au mai venit nici până în ziua de astăzi.
Impiegatul de mişcare de la gara din Hârlău îşi aduce aminte că în 1998, când s-a văzut luminiţa de la capătul tunelului, şefii firmei din Braşov care executa lucrările au văzut negru în faţa ochilor - nu mai aveau bani pentru a putea scoate utilajele din tunel. Au trecut câteva luni până când s-a rezolvat şi această ultimă problemă.
Peisaj dezolant
Dacă tunelul există şi este aproape funcţional, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cele trei poduri. La câţiva kilometri distanţă, la ieşirea din Hârlău, un pod metalic trece pe deasupra şoselei care duce spre judeţul Botoşani. Pentru că nu s-au făcut lucrări de întreţinere, ansamblul este acum ruginit şi are nevoie de o refacere serioasă. Următorul pod de pe traseu trebuia să fie lung de 100 de metri. Acesta ar fi trebuit să facă legătura între dealul Hârlăului şi dealul Delenilor. Lucrările au fost făcute tot după Revoluţie. Atunci s-au montat stâlpii şi au fost lăsate la faţa locului restul subansamblelor. Au trecut anii, s-au schimbat guvernările, iar piesele abandonate au ruginit. Mai mult, în zona în care ar fi trebuit să treaca trenul de Botoşani sunt acum câteva case.
Al treila pod a fost proiectat pentru zona Flămânzi, în judeţul Botoşani. Din el e ridicat însă doar scheletul din beton. Podul este izolat între două mormane de pământ, iar pe teresamentul care duce spre oraşul Flămânzi este de o stână. "Am facut demersuri în urma cu trei ani la Compania Naţională de Căi Ferate să mă lase să strâng balastul şi să-l folosesc la lucrări la drumuri, dar nu mi-au dat voie pe motiv că lucrările sunt în conservare. Acum nu a mai rămas mai nimic, decât acel început de pod", a declarat Dumitru Micuţaru, primarul din Flămânzi.
Fără speranţe
Ultima tentativă de a relua proiectul căii ferate Hârlău - Flămânzi a fost la începutul acestui an. Constantin Axinia, director pe atunci al CFR Calatori la nivel naţional, a cuprins traseul in planul de investiţii pe 2007. "Cât am fost director al Bucureşti am cuprins în programul de dezvoltare a reţelelor de cale ferată pentru anul în curs şi traseul Hârlău - Flămânzi. Ar fi fost nevoie de 1,2 milioane de lei pentru acest lucru, dar nu s-a dat nici un leu", a declarat Constantin Axinia, director Regionala CFR Călători Iaşi.
"Au existat bani suficienţi pentru a se relua proiectul de cale ferată. Propunerea a fost făcută, dar nu s-a dat drumul la fondurile de dezvoltare pentru infrastructură pe perioada în care noi am fost la guvernare. S-a ştiut că vom fi înlăturaţi aşa că nu s-a dat drumul la bani mai devreme."
Dan Cârlan senatoru PD
"Eu nu ştiu mai nimic despre acest proiect. Eu ştiu doar că eu mi-am asumat 10 proiecte până în acest moment. Poate ar fi cazul ca şi ceilalti parlamentari de Iaşi să îşi asume calea ferată de la Hârlău la Botoşani",
Relu Fenechiu deputat PNL.
Istoricul proiectului
- 1987 - au început lucrările la calea ferată Hârlău - Botoşani S-au început lucrările la un tunel şi s-au făcut exproprierile.
- 1990 - 1996 construcţia a fost sistată
- 1995 au apărut primele promisiuni - s-a vorbit din nou despre alocarea de bani pentru cei 57 de kilometri de cale ferată care ar fi scurtat drumul de la Hârlău la Botoşani cu aproape 90 de kilometri.
- 1996-1998 - s-au reluat lucrărilor la tunelul de la Hârlău. S-au cheltuit peste 20 de milioane de dolari, iar rezultatul nu prezintă nici o utilitate.
- 1998 - lucrările au fost sistate din nou
http://old.ieseanul.ro/articol/ziar/iasi/online/17879/